Fundaţia Federală Germană pentru Mediu (DBU) a fost întemeiată în anul 1991 prin decizia Parlamentului Federal German şi are ca scop protejarea mediului înconjurător, o atenţie aparte acordându-se activităţii economice a întreprinderilor mijlocii. Se acordă susţinere financiară în următoarele domenii de bază: tehnica mediului, cercetarea mediului şi protecţia naturii, precum şi comunicarea de mediu şi protejarea patrimoniului cultural. În calitatea sa de fundaţie de utilitate publică şi persoană juridică de drept privat, Fundaţia Federală Germană pentru Mediu este activă în afara programelor naţionale, dar le poate completa pe acestea. Această Fundaţie se află printre cele mai mari fundaţii de mediu din lume. De la începutul activităţii sale DBU a susţinut în total 7800 de proiecte în valoare de peste 1,4 mld. euro.
Pe lângă finanţarea proiectelor DBU are şi două programe de burse: programul de burse pentru doctoranzi din domeniul mediului în Germania şi programul burselor de cercetare pentru Europa Centrală şi de Est, care oferă tinerilor cercetători absolvenţi de facultate din ţările Europei Centrale, de Est şi de Sud-Est posibilitatea unui sejur de cercetare în domeniul mediului în instituţiile din Germania. Până în prezent au fost acordate circa 1500 de burse, dintre care mai mult de 600 de burse în cadrul programului burselor de cercetare pentru Europa Centrală şi de Est. Raza geografică a susţinerii financiare a proiectelor în Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est este determinată în continuare de calitatea de stat-membru al Uniunii Europene: ţări eligibile pentru finanţare sunt Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Cehia şi Ungaria; la acestea se adaugă regiunea Kaliningrad, precum şi potenţialele ţări candidate la Uniunea Europeană din Balcani. Posibilităţi de susţinere financiară există şi pentru Ucraina (Lviv). Bilanţul arată ca mai mult de 90% din proiectele internaţionale ale Fundaţiei Federale Germane pentru Mediu vizează ţările menţionate mai sus. Susţinerea financiară a proiectelor la nivel internaţional de către Fundaţia DBU are la bază premiza, că partenerul de încredere şi condiţiile cadru garantează o colaborare sigură, bazată pe încredere. De obicei susţinerea financiară a proiectelor în străinătate se bazează pe o cooperare între partenerul străin şi un partener german, unde ultimul preia rolul de aplicant faţă de Fundaţia Federală Germană pentru Mediu. Se preconizează ca partenerul german ales să preia rolul său nu doar formal, ci să se implice activ în planificarea şi aplicarea în realitate a proiectelor comune.
Partenerul german, dar şi ministerele, asociaţiile şi instituţiile de cercetare contribuie la aceea, ca proiectele Fundaţiei DBU sa-şi menţină şi în străinătate semnificaţia de proiect-model şi să genereze impulsuri concrete în vederea îmbunătăţirii situaţiei mediului. Din acest considerent se va prezenta Fundaţiei DBU în faza de încheiere a proiectului, împreună cu rapoartele finale obligatorii, şi o descriere generală a proiectului în limba ţării-partener, pentru a se asigura proliferarea informaţiilor despre proiect în ţara respectivă.
Biliografie
1) http://www.dbu.de/

Articol elaborat de Malinas Cristian

Multe tipuri de materii organice pot fi folosite pentru compostare , printre acestea se numără: iarbă , frunze, fân, paie, buruieni, gunoi de grajd, ştiuleţi, coceni , tulei, ziare mărunţite , rumeguş, cenuşă de lemn, şi de multe tipuri de reziduuri rezultate din grădinărit. Dacă compostul este redat înapoi grădinii acesta va face ca multe din seminţele de buruieni să nu încolţească
Majoritatea resturilor menajere, de asemenea, pot fi utilizate în grămada de compost. Unele resturi menajere care nu ar trebui să fie utilizate sunt uleiurile, grăsimile, resturi de carne şi oase. Aceste reziduuri pot atrage câini, şobolanii sau alte animale. De asemenea, pot dezvolta un miros neplăcut în timpul descompunerii. Grăsimile sunt greu de descompus ceea ce face ca timpul necesar compostării să crească .
Plantele , florile, zarvaturile infectate din gradină nu ar trebui puse în grămada de compost numai dacă procesul de compostare este lăsat să se încheie în totalitate sau poate sta neutilizat în grămada mai mulţi ani. Deşi căldura degajată în timpul compostării poate să omoare o parte din dăunători , o parte pot supravieţui şi pot ajunge înapoi în grădină.
Deşi gunoiul de grajd este adesea o bună sursă de azot, acestea ar trebui să fie utilizat cu prudenţă . Spălaţi-vă întotdeauna mâinile foarte bine după manipularea compostului care conţine gunoi de grajd de orice fel.

Procesul de compostare
Valori ale raportului C:N în materiile supuse compostării
• Gunoi de porcine 5-7:1
• Gunoi de păsări (proaspăt) 10:01
• Gunoi de pasăre (cu aşternut) 13-18:1
• Deşeuri vegetale 12-20:1
• Zaţ de cafea 20:1
• Gunoi de bovine 20:1
• Iarbă cosită 12 – 25:1
• Gunoi de cabaline (proaspăt) 25:1
• Gunoi de cabaline (cu aşternut) 30-60:1
• Tulei de porumb 60:1
• Paie 40 – 100:1
• Scoarţa de copaci 100-130:1
• Hârtie 150 – 200:1
• Aşchii de lemn, rumeguş 200 – 500:1
• Lemn 700:1
Durata de timp necesară pentru procesul de compostare depinde de mai multe condiţii:
• Raportul C:N
• Suprafaţa de particule
• Aeraţie
• Umiditate
• Temperatură

Raportul C:N. Toate materiile organice conţin carbon şi azot. Carbonul este o componentă majoră al celulozei şi ligninei care conferă rezistenţă pereţilor celulari. Azotul se găseşte în proteine şi în multe alte elemente ale celulelor plantelor.
Raportul (C: N) carbon – azot al unei material este estimarea valorilor celor două elemente conţinute . Raportul este de obicei bazat pe procentul de substanţă uscată al carbonului şi azotului din material. Un raport de 30:1 este ideal pentru activitatea microorganismelor din compost. Acest raport poate fi obţinut prin controlul materialului introdus în compost sau prin introducerea în acesta de azot din fertilizanţi sau materiale bogate în azot cum ar fi gunoiul de grajd sau iarbă cosită .
Tabelul 1 indică raporturile aproximative pentru anumite materiale comune adăugate la grămezi de compost. Elementele din partea de sus a listei sunt mai bogate în azot, cele din partea de jos sunt mai bogate în carbon.
Aceşti indici reprezintă ponderea azotului din greutatea totala a materialului. Deci, în primul exemplu, 5 – 7 kilograme de gunoi de porc uscat ar conţine aproximativ un kilogram de azot, şi în cealaltă extremă, 500 de kilograme de rumeguş ar putea conţine doar un kilogram de azot.
Raportul de 30:1 din compost este cel mai bun raport pentru a asigura rezervele de energie ( carbonul) şi proteină necesară sintezei (azotul) microorganismelor astfel încât acestea din urma să poată funcţiona eficient şi rapid. Pentru a estima raportul C: N dintr-un amestec, se fac mediile rapoartelor dintre materiile individuale. De exemplu, un amestec de părţi egale de iarbă cosită şi frunze ar putea avea un raport C: N al (20 + 50) ÷ 2 = 35.

Bibliogafie
1) www.icpa.ro/
2) www.agrimedia.ro

Articol elaborat de Malinas Cristian

Bursele Marie Curie au fost infiintate in 1990, si peste 15000 de cercetatori au primit burse individuale. Deasemena 2010 s-a inregistrat o crestere cu 20% a numarului de cereri depuse in 2009 si cu 70% a celor depuse in 2008, au existat 5000 de cereri in 2010. Bursele Marie Curie presupun mobilitatea cercetatorilor in Europa. Acesta este un criteriu fundamental de realizare a proiectului de cercetare. Regatul Unit este tara care gazduieste cel mai mare numar de cercetatori Marie Curie, fiind urmat de Germania, Franta, Spania, tarile de Jos si Italia. Exista si alte burse cum ar fi bursele DAAD care fac parte din cadrul burselor in strainatate pentru studenti oferite de universitati, fundatii si alte institutii din strainatate, deasemena bursele Guvernului francez, bursele Agentiei Universitare a Francofoniei (AUF), bursele Marie Curie, bursele Fulbright in Statele Unite ale Americii. Bursele comunitare au fost lansate in anii 60, inregistrand o crestere exponentiala, astfel celui de-al 7-lea Program Cadru alocandu-i-se 4,7 miliarde de euro pana in 2013. 80% din finantare a byrselor Marie Curie se adreseaza tinerilor cercetatori sub 35 de ani, doctoranzi sau post-doctorat. Astfel, li se ofera sansa, in cadrul Actiunilor Marie Curie, de a face parte din echipe de cercetare din institute de cercetare din strainatate. „Marie Curie Training Sites” presupune stagii pe o perioada de maxim un an in cadrul studiilor doctorale, iar „Marie Curie Industry Host”, stagii de cercetare in industrie. Exista chiar posibilitatea transferarii tehnologice la nivel postdoctoral. Actiunile Marie Curie sustin si reintegrarea cercetatorilor care revin din strainatate. Acestea fac parte din programul specific „Persoane” sau „Oameni”, cum este denumit de unii autori. Programul specific “Persoane” confirmă faptul ca una dintre cele mai importante modalitati de dezvoltare in domeniul stiintei si tehnologiei este cantitatea si calitatea resurselor umane, punand accent pe componenta „oameni”. Pentru a sustine dezvoltarea si consolidarea Spatiului European al Cercetarii, obiectivul acestui program este sa faca Europa „mai atractiva” pentru cei mai buni cercetatori. Obiectivele programului „Persoane” sunt de-a stimularea imbratisarii profesiei de cercetator, incurajarea cercetatorilor europeni sa ramana in Europa, atragerea catre Europa, a cercetatorilor din lumea intreaga, facand Europa mai atractiva pentru cei mai buni cercetatori. Aceste actiuni vizeazs cercetatori in toate etapele carierei, din sectorul public si privat, de la formare initiala in cercetare la invstare pe tot parcursul vietii si dezvoltarea carierei. De asemenea, se vor face eforturi de a creste participarea femeilor cercetator prin conceperea actiunilor astfel astfel incat sa asigure un echilibru munca si viata personala echilibrat si facilitarea reluarii carierei de cercetator dupa o pauza.
Bibliografie:
http://www.tuiasi.ro/users/62/Oferte%20burse%20de%20mobilitate%20studenti%202008-2009.pdf pag 1-2
http://www.umfcluj.ro/Document_Files/International-Mobilitati-individuale/00000173/x4mfw_BURSELE%20MARIE%20CURIE.pdf pag 1

http://www.studentie.ro/burse/Burse-internationale-i67/Burse-ultimele-noutati-c59/Bursele-MARIE-CURIE-id9843

Articol elaborat de Kalmar Zsuzsa

Programului Cadru 7 de cercetare (FP7) al UE care este programul european de cercetare care a inceput la sfarsitul anului 2006 si s-a dispus o finantare de 70 miliarde de Euro pe sapte ani. Programul Cadru FP7 este gestionat de catre Agenţia Naţionala pentru Cercetare Stiintifica (ANCS), institutie aflata in subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii. Este numit si creat pentru a contribui in mod specific la cresterea economica si competitivitatea UE – iar modul sau de abordare a cercetarii este accentuat cu preponderenţs pe inovaţie şi cunoastere pentru cresterea economica. Prin Programul Cadru FP7 se pot obtine granturi pentru dezvoltarea unor proiecte de cercetare in diverse domenii. Programul este sub-divizat in 10 teme: sanatate; alimentatie, agricultura, pescuit, biotehnologie; tehnologii informationale si de comunicare; nanostiinte; energie; mediu inconjurator (inclusiv schimbarea climei); transport (inclusiv aeronautica); stiinre socio-economice si umane; spatiu; securitate.
In viziunea Comisiei Europene, el reprezinta “o investitie in viitorul Europei” si constituie, alaturi de alte reforme prevazute a se petrece la nivel national si european, una dintre initiativele menite sa transpuna in viata obiectivul stabilit de sefii de stat in anul 2000 la Lisabona, de transformare a UE în 2010 in “cea mai dinamica si competitiva economie bazata pe cunoastere”. In realizarea obiectivelor FP7 vor fi folosite mai multe “instrumente” noi ca:
1. Fondul de risc acordat Bancii Europene pentru Investitii, astfel incat aceasta sa acorde pentru fiecare Euro primit, imprumuturi de 6 Euro pentru proiectele mari.
2. Consiliul European al Cercetarii care va aborda cercetarea fundamental.
3. Initiativele tehnologice comune pentru realizarea unor parteneriate de tip “public-privat” paneuropene. In cateva domenii ca: nanoelectronica, cercetarea medicala, controlul traficului aerian, monitorizarea globala a mediului ambiant, sisteme de calcul de tip “embedded”.
Cele patru programe specifice mari ale FP7 sunt:
1. “Cooperarea” intre diverse organizatii (universitati, institute, industrie, administratie publica) pe noua tematici (tehnologii informatice si de comunicatii; energie; sanatate; productia de alimente, agricultura si biotehnologii; nanostiinte, nanotehnologii, materiale si noi tehnologii de productie; energie si mediu inclusiv schimbarile climei; transport; stiinte socio-umane; securitate si spatiu);
2. “Idei” care urmareste sprijinirea creativitatii in cercetare sub coordonarea Consiliului European al Cercetarii.
3. “Oameni”, care vizeaza cresterea cantitativa si calitativa a resurselor umane antrenate in cercetarea europeana.
4. “Capacitati”, care se refera la intarirea infrastructurilor de cercetare, sprijinirea IMM, dezvoltarea unor “regiuni bazate pe cunoastere”.
Intsrirea “Institutelor de cercetare comune” care au ca scop furnizarea de “servicii stiintifice” statelor membre si Comisiei Europene.

Bibliografie:

http://www.finantare.ro

http://www.ri.uvt.ro/programe/programe-europene/alte-programe-europene/programul-fp7/

http://fp7.asm.md/

http://eufinantare.info/finantare/pc7/programul-cadru-7.html

Articol elaborat de Zsuzsa Kalmar.

Through the role that work have overall resources and production factors, population is the primary component of any society, and therefore in any economy. Population is an indispensable condition of the existence of the society itself, and the satisfaction of human needs, constitutes the ultimate goal of general socio-economic activities, while the production and distribution of goods is only the middle step guaranteeing the necessary aim of the show. (Trebici, 1996)
World population grows, currently with an amazing rate (211.000 people per day, 2006). In the year 1300 lived on Earth 250 million people in the year 1492, 500 million people in the year 1804, 1 billion people, in 1959, 1.9 billion people , an increase by 1.0 billion people in 37 years.Thus, you can see an increase on average by about 74,000 people per day, so that in 2006 its population is 6.68 billion people.
On the basis of the submitted data, it is estimated that up to the year 2039 world population could reach values between 5.0-13.0 billion inhabitants.
According to FAO yearbooks, the agriculture, main segment which ensures our food suply, can restrict considerably it’s activities as a result of demographic growth, Currently, for every human is allocated 0.56 ha, of which the arable 0,26 ha (Table 1).
From the total land surface of the world, 150 million km2 (16 times larger than the surface of SUA), only 11% are represented by arable land, meadows and pastures 24%, 31% forest. The remaining of 34% are represented by the area of the Antarctic, deserts, and urban areas (Figure 1).
Global land resources which exists are considerably higher than those we use in present , even if the areas under cultivation, overall world, had involved from 1.274 million hectares in 1950 to about 1.538 million hectares, existing at present.
As we have seen in wich has been presented so far, the scenarios provide a continuing increase in the population of the world. The question arising is: Can the global food production be increased in order to ensure the expansion of the population? Because nowadays many people are suffering of hunger, it will be necesary to increase the current levels of food production higher than the proportion to population growth, so as to provide a suitable diet for more people. Whether food supply can keep up with an expanding human population, is an old question. In 1798, Thomas R. Malthus predicted that population growth would outstrip food supply, causing great human suffering.
In “Essay on the Principle of Population” Malthus tried to see the “genesis and development of economic phenomena, biological factors.”
He tried to emphasize that “nature has an instinct in man that if he left voluntarily, he bestows hunger, death and vice.” In this context he pointed the immediate danger of fast population growth, along with the relative slowness of the amount of subsistence goods, the latter being reflected in the dimensioning of the power production of a given land. Therefore, it is a geometric progression in population growth and an increase in the arithmetic progression of subsistence and food suply.
In the early 1960s, most nations had extra-production for food, but were alarmed about a rapidly growing population (~2% annually) caused by echo Malthus’ prediction. Then, the Green Revolution (high-yield crops and energy intensive agriculture) brought some remarkable increases in crop production. World grain output expanded by a factor of 2.6 from the 1950s to the 1980s. Today, per capita production has now slowed and appears to be declining
Although there is a sufficient global food production to ensure each inhabitant the cca. of 2700 calories/day (Table 3), according to FAO over 850 million per capita in the world suffer from hunger, while in certain areas of the world (for exemple, in developed countries in the EU) there is an overproduction which creates special problems, impairing the markets of agricultural products and the demand/supply ratio and paradoxical affect the farmers economy.
There is an inequity for ensuring food production around the globe due to the different productions of plants of high culture in different geo-political zones, productions that are determined by the performance of the production technologies used. Therefore, in the U.S.A. are produced over 3500 calories/capita/day, while in many countries in Africa are producing under 2100 calorie/capita/day.
The cereals are the most important group of plants and they occupy the largest percentage of total arable land in the world. From 500-700 kg of grain per capita/year as it is considered that it would be optimal, most countries produce less than 200 kg of grain per capita/year. Therefore is considered that it is necessary to increase the yields and quality in grain harvest. For a continous growth population the need of food suply is higher , therefore all groups of plants in high culture should be increased yields by continuous improvement of the biological factor and culture technologies, in parallel with the improvement of the quality of the harvest ( Muntean si colab., 2003).

Bibliography

1. Kindall, Henry W. and David Pimentel (1994), Constraints on the Expansion of the Global Food Supply, Ambio, Vol . 23, No. 3, Royal Swedish Academy of Sciences;

2. Muntean L.S., Muntean L., Muntean S. (2003)Mic tratat de Fitotehnie, vol. 3, Ed. Risoprint Cluj-Napoca;

3. Puia I., Soran V., Rotar I. (1998), Agroecologie, ecologism, ecologizare, Ed. Genesis;

4. Trebici, V. (1996), Demografie, Ed. Enciclopedică, Bucureşti;

5. Vert, C. (2000), note curs Geografia populatiei, Universitatea de Vest din Timisoara;

6. Madgearu V.N. (1940), Evolutia economiei romanesti dupa primul razboi mondial , Ed. Stiintifica.

by Ciure Anamaria

Bursele oferă tinerilor cercetători posibilitatea de a efectua un stagiu de cercetare sau de perfecţionare la o instituţie de învăţământ superior de stat, acreditată de stat sau la un institut de cercetare din Germania. Scopul principal al acestor finanţări este obţinerea titlului de doctor în ştiinţe. Această bursă poate fi acordată pentru următoarele scopuri: pentru cei care au încheiat deja doctoratul se atrage atenţia asupra programelor Fundaţiei Alexander von Humboldt.Durata finanţării se stabileşte de către comisia de selecţie. Ea se poate întinde – în funcţie de proiectul şi planul de lucru – de regulă pe o perioadă de una până la zece luni, în cazul finalizării doctoratului în Germania poate fi de trei, sau în cazuri excepţionale patru ani.Finalizarea doctoratului în Germania nu poate fi finanţată decât dacă există motive întemeiate pentru această decizie. Acestea ar putea fi de pildă lipsa unei posibilităţi de îndrumare ştiinţifică corespunzătoare în ţara de origine sau motive de conţinut care fac necesară o finanţare de mai mulţi ani în Germania.La finanţarea pentru finalizarea doctoratului în Germania se porneşte de la premisa că acest demers durează trei ani. În cazul în care bursierii trebuie să mai facă o pregătire suplimentară pentru a putea obţine doctoratul în Germania, ea poate fi de până la patru ani. Chiar dacă scopul final este obţinerea titlului de doctor în Germania, iniţial se acordă bursa doar pentru un an, cu posibilitatea de prelungire. Prelungirea depinde de rezultatele înregistrate în anul precedent.În funcţie de calificarea bursierilor, DAAD plăteşte o rată lunară de 750 € (pentru absolvenţi cu o primă finalizare) sau 1.000 € (pentru doctoranzi). Bursa mai cuprinde pe lângă aceasta sumă de bani de regulă și anumite ajutoare pentru asigurarea de sănătate. În plus, DAAD plăteşte o sumă de călătorie pauşală corespunzătoare, cu excepţia cazului în care aceste cheltuieli sunt suportate de către ţara de origine sau terţi.La stagii mai lungi de şase luni se acordă eventuale ajutoare de chirie şi suplimente de familie. Asupra oportunităţii finanţării unui curs de limbă (gratuit pentru bursier) în Germania se hotărăşte în fiecare caz în parte (vezi şi „Premise”).Îşi pot depune candidatura pentru o bursă DAAD absolvenţi foarte bine calificaţi care la momentul începerii bursei şi-au încheiat primul studiu cu diplomă sau master, în cazuri de excepţie şi cu licenţă, sau care sunt deja doctori în ştiinţe (postdoc).Doctoranzii care finalizează doctoratul în ţara de origine trebuie să prezinte o adeverinţă corespunzătoare a universităţii respective. O confirmare scrisă a coordonării de către un profesor din Germania, care se referă explicit la proiectul candidatului, şi care certifică existenţa unui loc de lucru în cadrul instituţiei gazdă trebuie ataşată dosarului. Dacă doctoratul urmează să fie finalizat în Germania, acest accept de îndrumare trebuie să vină din partea coordonatorului ştiinţific. Candidaţii care doresc să participe la programe de doctorat structurate (şcoli doctorale) trebuie să ataşeze o dovadă că au fost admişi la program, sau cel puţin o dovadă că sunt candidaţi eligibili pentru programul în cauză.Cel mai important criteriu este pe lângă rezultatele obţinute un proiect judicios planificat şi convingător pentru întreaga perioadă de stagiu cerută. Proiectul trebuie să fie discutat şi agreat de coordonatorul ştiinţific din Germania. De regulă se cer cunoştinţe de limbă germană, însă nivelul depinde de domeniul candidatului şi de proiect, dar şi de posibilităţile existente în ţara de origine de a învăţa limba germană. Mai ales în domeniul ştiinţelor naturii şi a celor inginereşti, dacă la institutul gazdă se vorbeşte engleza, pot fi acceptate ca suficiente cunoştinţe de limbă engleză (în cazul în care acestea sunt dovedite). DAAD va hotărî în fiecare caz în parte dacă poate fi acordat înainte de începerea bursei un curs de limbă (gratuit pentru bursier). Acesta nu intră în discuţie decât dacă durata totală a bursei este de peste şase luni. Pentru îmbunătățirea cunoștiințelor de germană este recomandat cursul online „Deutsch-Uni Online (DUO)”. Pentru bursierii care beneficiază de finanțări care depășesc șase luni, DAAD preia costurile acestui curs pentru o perioadă de șase luni de la începerea programului de studii. In plus, bursierii care beneficiază de finanțări care depășesc șase luni pot cere de la DAAD finanțarea unui curs de limbă ales de ei. Mai multe informații sunt precizate în momentul primirii bursei. Cunoștințele necesare pentru candidatură pot fi găsite la rubrica „informații specifice pentu România”, de pe site-ul DAAD.
Bibliografie
1) www.daad.ro/
2) www.daad.de/
3) www.daad.org/

Articol elaborat de Ciure Anamaria