Oferte burse si mobilitate studenti

In articolul urmator sunt prezentate programele de pregatire pentru studenti, masteranzi si doctoranzi , cat si detaliile despre cuantumul bursei oferite, detalii despre inscriere in program si linck-uri utile pentru a avea acces si la alte informatii. In cele ce urmeaza va voi prezenta pe larg tipurile de burse si alte detalii.

Exista trei tipuri de burse:
 Burse in strainatate pentru studenti oferite prin programe europene;
 Burse in strainatate pentru studenti oferite de universitati, fundatii si alte institutii din strainatate;
 Burse Oferite Prin Intermediul Ministerului Educatiei si Cercetarii (MECT).
Aceste programe au ca scop pregatirea studentilor, masteranzilor si a doctoranzilor la un alt nivel in domeniul ales de ei. Toate aceste burse sunt oferite de anumite tari participante la aceste programe (fie doar de o tara anume, fie printr-un accord bilateral).
Pentru toate aceste programe exisata detalii despre:
 tara, tarile care finanteaza aceste programe;
 conditiile de participare in program si accesare a burselor;
 adrese web, e-mail-uri de unde se pot obtine aceste informatii.

I. Burse in strainatate pentru studenti oferite prin programe europene
Programul CEEPUS.
Pentru informatii accesati site-urile:
 www.edu.ro/ceepus.htm;
 www.oead.ac.at;
 www.grants.at.
Programul Copernic Paris.
Pentru informatii accesati site-ul:
 www.cdi.fr/apply.

II. Burse in strainatate pentru studenti oferite de universitati, fundatii si alte institutii din strainatate
Bursele DAAD.
Pentru informatii accesati site-urile:
 www.daad.ro;
 www.daad.de/ibz/bukarest.
Bursele Guvernului Francez (DEA si DESS).
Pentru informatii:
 accesati site-ul www.ambafrance-ro.org/;
 sau e-mail la boursier.bucarest-scac@diplomatie.gouv.fr.
Bursele Agentiei Universitare a Francofoniei (AUF).
Pentru informatii:
 accesati site-ul www.auf.org;
 sau e-mail la – info@ro.auf-francophonie.org;
- bourse.mobilite@ro.auf-francophonie.org.
Bursele Marie Curie.
Pentru informatii:
 accesati site-urile: – www.cordis.lu;
- www.cordis.europa.eu;
- www.mariecurie.org;
- www.europa.eu.int/eracareers/index-en.cfm.

Bursele Fulbright din SUA.
Pentru informatii:
 accesati site-urile – http://bucharest.usembassy.gov/Fulbright/index.html;
- http://www.fulbright.ro;
 sau e-mail la feac@fulbright.ro.

III. Burse Oferite Prin Intermediul Ministerului Educatiei si Cercetarii (MECT)
Burse de oferite de Centrul National al Burselor de Studii in Strainatate din cadrul MECT
Pentru informatii accesati site-ul:
 www.roburse.ro.
Bursa Speciala „Guvernul Romaniei”.
Pentru informatii:
 accesati site-urile – www.burseguvern.ro;
- www.undp.ro/governance/scholarships.php;
 sau e-mail la info@burseguvern.ro.

Bibliografie selectiva (linck-uri):

1. http://www.dae.gov.ro/articol.php?id=1499;
2. http://m-business.ro/ro/e-articole/burse-marie-curie/;
3. http://ec.europa.eu/romania/news/090910_marie_curie_ro.htm;
4. http://www.studii-doctorale.ro/UserFiles/File/Codul%20de%
5. 20Practic/Mobilitati_doctoranzi_varianta_10.02.2010.pdf (pag 26-31);
6. http://www.fonduri-structurale-europene.ro/stiri/programul-marie-curie-ue-finanteaza-cercetator.html.

Cuvinte cheie: burse, granturi, mobilitate studenti.

Articol elaborat de: Ghiocel Claudiu

Programe si burse in strainatate

1.Burse in strainatate pentru studenti oferite prin programe europene
CEEPUS este un program regional de mobilitate academica in Europa Centrala. Tarile participante la acest program sunt Austria, Bulgaria, Cehia, Croatia, Polonia, Slovacia, Slovenia, Muntenegru, Serbia si Romania. Bursele sunt oferite de catre Oficiul National CEEPUS din tara de destinatie.
Pentru alte informatii:
• www.edu.ro/ceepus.htm;
• www.oead.ac.at;
• www.grants.at.
Prin Programul Copernic Paris se recruteaza anual 45 ingineri, economisti/juristi din Europa Centrala si de Est, cu varsta sub 30 ani, pentru:
• contabilitate-gestiune, finante, marketing, resurse umane, negociere-comunicare, strategie, drept, economie, in patru institutii timp de 7 luni (oct – apr);
• stagiu profesional intr-o intreprindere franceza timp de 5 luni (apr – sept).
Bursa are o valoare de 756,30 Euro/luna.
Data limita de depunere a dosarului: luna februarie a fiecarui an.
Concursul de selectie consta intr-un test de limba franceza si interviu.
Pentru alte informatii:
• accesati site-ul www.cdi.fr/apply.

2.Burse in strainatate pentru studenti oferite de universitati, fundatii si alte institutii din strainatate
Bursele DAAD sunt acordate de catre Serviciul German de Schimburi Academice care doresc sa
urmeze programe de studii si cercetare in universitati din Germania.
Selectia se face prin concurs de dosare.
Cunoasterea limbii germane (de preferat) sau engleze este obligatorie.
Pentru alte informatii:
• accesati site-urile – www.daad.ro sau www.daad.de/ibz/bukarest.
Bursele Guvernului Francez ofera un program anual de burse pentru studentii din anii terminali:
• burse de studii aprofundate tip DEA – 9 luni si DESS – 10 luni;
• burse de doctorat in cotutela 4 luni/an, in 3 ani consecutivi.
Cunoasterea limbii franceze este obligatorie.
Selectia se face prin concurs de dosare.
Bursa are o valoare de 756,3 Euro/luna, plus cheltuielile de inscriere si a asigurarii sociale.
Pentru alte informatii:
• accesati site-ul www.ambafrance-ro.org/;
• sau e-mail la boursier.bucarest-scac@diplomatie.gouv.fr.
Bursele Agentiei Universitare a Francofoniei (AUF) se adreseaza studentilor, doctoranzilor,
cadrelor didactice si cercetatorilor care doresc sa urmeze programe de studii sau de cercetare in
universitati din tari francofone.
Cunoasterea limbii franceze este obligatorie.
Pentru alte informatii:
• accesati site-ul www.auf.org;
• sau e-mail la – info@ro.auf-francophonie.org;
- bourse.mobilite@ro.auf-francophonie.org.
Bursele Marie Curie se adreseaza tinerilor cercetatori sub 35 ani, doctoranzi sau post-doctorat,
pentru a face parte din echipe de cercetare din institute de cercetare din strainatate:
• stagii de formare pe o perioada de maxim un an in cadrul studiilor doctorale;
• stagii de cercetare in industrie;
• transfer tehnologic la nivel postdoctoral.
Pentru alte informatii:
• accesati site-urile – www.cordis.lu;
- www.cordis.europa.eu;
- www.mariecurie.org;
- www.europa.eu.int/eracareers/index-en.cfm.
Bursele Fulbright din SUA se adreseaza absolventilor de ciclul I – licenta, masteranzilor si doctoranzilor care doresc sa urmeze programe de studii postuniversitare de master/doctorat in SUA.
Pentru alte informatii:
• accesati site-urile – http://bucharest.usembassy.gov/Fulbright/index.html;
- http://www.fulbright.ro;
• sau e-mail la feac@fulbright.ro.

3.Burse Oferite Prin Intermediul Ministerului Educatiei si Cercetarii (MECT)
Burse de studii in strainatate oferite de Centrul National al Burselor de Studii in Strainatate
din cadrul MECT studentilor, absolventilor, cercetatorilor si cadrelor didactice:
• burse pentru stagii de studii universitare si postuniversitare, finantate de Guvernul
Romaniei, in valoare de 1000 $/luna;
• burse finantate de diverse tari in baza acordurilor si programelor de cooperare bilaterala
dintre Romania si diferite tari ale lumii.
Selectia se face prin concurs de dosare.
Pentru alte informatii:
• accesati site-ul www.roburse.ro.
Bursa Speciala „Guvernul Romaniei” este o bursa de studiu oferita de guvernul Romaniei, care se adreseaza studentilor, masteranzilor si doctoranzilor pentru a studia la cele mai prestigioase universitati din Europa si America de Nord si a obtine ulterior un post de manager public.
Bursa are o valoare de 10000 Euro/an pentru cazare, masa si transport la destinatie cu avionul.
Selectia se face prin concurs de dosare.
Pentru alte informatii:
• accesati site-urile – www.burseguvern.ro;
- www.undp.ro/governance/scholarships.php;
• sau e-mail la info@burseguvern.ro.

Bibliografie selectiva (linck-uri):

1. http://m-business.ro/ro/e-articole/burse-marie-curie/;
2. http://ec.europa.eu/romania/news/090910_marie_curie_ro.htm;
3. http://www.studentie.ro/burse/Burse-internationale-i67/Burse-ultimele-noutati-c59/;
4. http://www.eurodesk.org/edesk/SearchDb.do?.

Cuvinte cheie: granturi, burse, burse studenti, burse doctoranzi, mobilitate studenti.

Articol elaborat de: Ghiocel Claudiu

Efectul ultrasunetelor asupra capacităţii de germinaţie a seminţelor de ghizdei.

Ultrasunetele aplicate în agricultură contribuie la potenţarea unor indici agrobiologici, printre care şi asupra germinaţiei seminţelor. Cercetările efectuate au luat în studiu influenţa mărimii unor parametrii ai ultrasunetelor (intensitatea şi timpul de expunere) asupra capacităţii de germinaţie a seminţelor de ghizdei (Lotus corniculatus L.).
Seminţele de ghizdei, grupate în patru clase de mărime, după diametrul seminţelor (seminţe negrupate, seminţe mici, mijlocii, mari), au fost expuse unui câmp de ultrasunete, cu intensităţi şi timpi de expunere variabile. După tratament, facultatea germinativă a seminţelor a fost determinată la intervale de timp diferite. În urma studiilor efectuate s-au determinat corelaţiile multiple pătratice între parametrii fizici ai ultrasunetelor şi facultatea germinativă a seminţelor, funcţie de mărimea acestora, precum şi nivelul optim de expunere a seminţelor.
În cazul seminţelor grupate în clasa mijlocie, facultatea germinativă maximă s-a realizat la următorii parametri de tratament cu ultrasunete: intensitatea de 1,46 w/cm2 şi timpul de expunere de 72,33 sec. În cazul grupei de seminţe mari, facultatea germinativă maximă s-a obţinut în condiţiile următorilor parametri de expunere: intensitatea de 1,79 w/cm2 şi timpul de expunere de 62,28 sec.
În sistemul de agricultură agroecologică, folosirea controlată a unor factori fizici asupra dezvoltării biologice a culturilor agricole reprezintă o metodă modernă pentru realizarea de producţii mari. În acest sens s-a stabilit că tratamentul cu ultrasunete asupra plantelor duce la schimbări în structura unor substanţe din celule sau accelerează diferite reacţii.
Prin aceasta are loc stimularea creşterii şi dezvoltării unor parametrii morfofiziologici şi biochimici ai plantelor. Cercetările efectuate au evidenţiat că stimularea germinaţiei seminţelor prin ultrasunete se datorează creşterii conţinutului unor enzime, cum sunt alpha-amilazele, care participă în metabolismul maltozei şi maltodeztrinelor.
Cercetările s-au efectuat în condiţii de laborator: (temperatura 22-25˚C, umiditate constantă şi lumină naturală. Seminţele de ghizdei au fost clasate în patru grupe de mărime: seminţe negrupate (a1), seminţe mici (a2), seminţe mijlocii (a3) şi seminţe mari (a4).
Înainte de a fi aşezate în vase Petri pentru determinarea germinaţiei, seminţele au fost supuse unui tratament cu ultrasunete, în zece variante diferenţiate în funcţie de intensitatea fluzului de ultrasunete.
Seminţele de ghizdei tratate cu ultrasunete şi puse la germinat au fost urmărite timp de 137 zile urmărindu-se indicii de calitate ai seminţelor: energia germinativă (eg), facultatea gerimnativă (sg), proporţia de seminţe tari şi seminţe mucegăite. În vederea stabilirii unor relaţii dintre capacitatea de germinaţie a seminţelor şi tratamentul cu ultrasunete s-au studiat corelaţiile multiple pătratice şi s-a determinat optimul tehnic al parametrilor fluxului de ultrasunete, la nivelulu valorii calculate a germinaţiei.
Efectul tratamentelor cu ultrasunete asupra germinaţiei seminţelor de ghizdei s-a manifestat mai puternic asupra grupelor de seminţe mijlocii (a3) şi mari (a4). Pentru optimizarea timpului de expunere şi a intensităţii ultrasunetelor s-a calculat optimul tehnic al acestor parametri, pentru cele duoă grupe de seminţe.

Bibliografie selectiva (linck-uri):

1. http://www.mt.ro/pod%20calafat%20vidin/fEIA-ROM.pdf;
2. http://www.mt.ro/pod%20calafat%20vidin/fEIA-ROM.pdf;
3. http://www.piatasm.ro/wp-content/uploads/2011/01/nr118.pdf;
4. http://platforma.usab-tm.ro/RAPORT%202007%20corectat.pdf;
5. http://www.univagro-iasi.ro/ro/files/cercetare/Raport_autoevaluare_2008.pdf;
6. http://www.usab-tm.ro/fileadmin/fzb/simpozion%202009/2006/cuprins%202001.pdf;
7. http://www.siemens.com/answers/cee/ro/index.htm?tab=healthcare&stc=roccc020003.

Cuvinte cheie: ghizdei, ultrasunete ghizdei, seminţe ghizdei, Lotus corniculatus L.

Articol elaborat de: Ghiocel Claudiu

Conceptul de agricultură ecologică

Atunci când se încearcă definirea conceptului de agricultură organică, există un număr de concepţii greşite asupra subiectului, care oferă o imagine negativă şi distrage atenţia de la principalele probleme pe care le prezintă agricultura organică. Ceea ce fermierii fac sau utilizează poate fi în urmatoarea frază “agricultura organică este agricultura fără chimicale”. Chiar dacă această definiţie are avantajul de a fi clară şi concisă, îi mai lipseşte o serie de caracteristici care sunt de importanţă fundamentală.
“Chimicalele”, însă doar cele derivate natural, sunt utilizate direct în fertilizare, protecţia plantelor şi creşterea animalelor. A doua concepţie greşită este aceea că agricultura organică implică adesea numai substituirea de către inputurile “organice“ a aşa numitelor inputuri “agro-chimice”.
Contrar ideilor îmbrăţişate de către “tradiţionaliştii“, nu este nimic magic în legătură cu folosirea gunoiul de grajd, chiar dacă este strîns într-o grămadă, numit compost şi preparat după anumite reţete. Chiar dacă există o concentrare a atenţiei spre o “creştere a animalelor, bună, sănătoasă“, care implică o rotaţie echilibrată, metode mecanice de control a buruienilor şi a dăunătorilor, agricultura modernă caută să dezvolte pe o bază ştiinţifică unele aspecte cum ar fi: rolul asociaţiilor de micorize şi rhizosferei etc. Revenind la natura nomenclaturii, s-a estimat că există aproximativ 16 denumiri diferite folosite în lume asupra ceea ce numim generic agricultură organică. Unele dintre cele mai cunoscute denumiri sunt agricultură biologică, agricultură regenerativă şi agricultură sustenabilă.
Agricultura organică are rolul:
 de a lucra cu sistemele naturale;
 de a lucra cât mai mult într-un sistem închis;
 de a menţine şi mări fertilitatea pe termen lung a solurilor;
 de a produce hrană de calitate ridicată şi în cantitate suficientă;
 de a evita toate formele de poluare care pot rezulta din tehnicile agricole;
 de a utiliza cât se poate mai mult resurse regenerabile în sistemele agricole;
 de a încuraja şi de a întări ciclurile biologice din cadrul sistemului de agricultură;
 de a permite producătorilor agricoli obţinerea unui venit adecvat şi satisfacţie din munca lor;
 de a asigura toate condiţiile de viaţă animalelor pentru a le permite să îndeplinească toate aspectele comportamentului lor înăscut;
 de a menţine diversitatea genetică a sistemului agricol şi a împrejurimilor sale, inclusiv protecţia plantelor şi a habitatelor sălbatice.
Pentru fermierii organici din toată lumea, aceste principii oferă baza practicii de zi cu zi a
agriculturii organice.
Acestea se referă la:
 evitarea fertilizatorilor solubili;
 interzicerea creşterii animalelor în sistem intensiv;
 evitarea antibioticelor şi a stimulentelor hormonale;
 utilizarea muncii suplimentare atunci cînd este strict necesar;
 utilizarea metodelor mecanice şi termice de control a buruienilor;
 accentuarea procesării produselor la fermă şi a vînzării directe la consumator;
 tehnicile agriculturii organice (utilizarea rotaţiilor mari care utilizează dejecţii şi bălegar).
Agricultura organică poate fi definită ca un sistem de producţie care evită sau exclude larg utilizarea fertilizatorilor compuşi sintetic, pesticide, regulatori de creştere şi aditivi în hrana animalelor. Sistemele de agricultură organică se bazează pe rotaţia culturilor, folosirea resturilor din cultură, a dejecţiilor animaliere, a bălegarului, a reziduurilor organice din afara fermei.
De ce agricultură organică?
Scopul tradiţional de maximizare a producţiei agricole este contracarat de o largă îngrijorare asupra ruralului şi a mediului şi de faptul că resursele naturale limitate trebuie să fie mai bine administrate. Schimbări dramatice în practicile agricole au avut ca rezultat o pierdere a habitatului natural şi a unor specii.
Întrebările şi criticile practicii agricole moderne intensive se referă la faptul că aceasta:
 dăunează structurii solului, dăunează mediului natural;
 creează riscuri potenţiale de înbolnăviri prin alimente;
 este un sistem energo-intensiv, a determinat reducerea calităţii alimentelor;
 implică sisteme de producţie animalieră intensivă care sunt etic inacceptabile.
Agricultura organică are o contribuţie pozitivă în toate aceste domenii, ea contribuind la
conservarea structurii solului, râmelor, microorganismelor şi insectelor, la protecţia solului şi a mediului. Agricultura organică nu se potriveşte pentru orice fermier, ea necesită o angajare în a face
sistemul să meargă, adesea riscantă acolo unde nu există informaţii suficiente.
Nu există cale prin care oamenii pot fi forţaţi să facă agricultură organică şi s-o facă cu succes, omul trebuie să fie suficient de convins şi motivat să atingă nivelul necesar al inputului de management.

Bibliografie selectiva (linck-uri):

1. http://www.revagrois.ro/PDF/2007s_298.pdf;
2. http://www.madr.ro/pages/page.php?self=01&sub=0107;
3. http://ec.europa.eu/agriculture/organic/download-information_ro;
4. http://articole.cartiagricole.ro/articol/Agricultura-ecologica..html;
5. http://www.dolceta.eu/romana/Mod5/Agricultura-ecologica.html;
6. http://www.onpterbv.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=9&Itemid=27.

Cuvinte cheie: agricultura (ecologică, organică, biologică, regenerativă, sustenabilă).

Articol elaborat de: Ghiocel Claudiu

Pe langa vechile intrebuintari ale canepii si anume producerea de fibre textile,indeosebi, se pare ca,datorita cercetarilor efectuate de-a lungul anilor s-a descoperit ca planta de canepa are si o serie de utilizari in domenii cat se poate de diverse (este vorba de canepa cultivata si nu despre canepa indiana).
Astfel,canepa are aplicabilitate in industria alimentara, in industria terapeutica, in cosmetica,in constructii,cat si ca biocombustibil.
In industria alimentara s-a descoperit ca semintele de canepa sunt o sursa de nutritie foarte buna pentru om, in compozitia acestora regasindu-se acizi grasi esentiali in raport ideal pentru organismul uman si anume un raport de 3:1 intre omega3 si omega6.
De asemenea,semintele au un continut bogat in proteine,in jur de 30%, grasimi 42% si carbohidrati 15%,calciu,zinc,potasiu,magneziu.
Uleiul de canepa poate fi considerat un “vaccin” nutritional,astfel ca introducandu-l in dieta zilnica,acesta joaca rolul unui aliment protector.
Din semintele de canepa se poate extrage ulei presat la rece,se poate produce faina(lipsita de gluten),lapte,bere,etc.
De asemenea,in industria terapeutica,beneficiile semintelor de canepa sunt demonstrate medical prin:
- reducerea colesterolului si a tensiunii arteriale;
- intarirea sistemului imunitar;
- tratament adjuvant in psoriazis,acnee si alte boli de piele;
- tratament in starile depresive;
- artrita reumatoida;
- in diabet.
In industria cosmetica se gasesc pe piata, o serie de produse pe baza de canepa de la sapunuri,la sampoane si creme.
In constructii canepa se utilizeaza la izolatii cu fibre de canepa,fiind un material de constructie practic,ieftin,ignifug,izolant fonic si termic foarte bun,racoros pe timp de vara si calduros in anotimpul rece.
In concluzie,Cannabis sativa este o planta cu multiple valorificari,dar care din lipsei de interes si de informare a unora intampina mari probleme in cultivarea ei.

Bibliografie:
www.case-economice.ro
www.vivanatura.ro
www.assocanapa.it
www.casabio.ro
www.drlwilson.com
www.hempmarket.com
www.eco-natural.com
www.cannabistaxact.org

Articol elaborat de Dan Iuliana Adriana

Notiuni despre fixarea azotului

Etimologic cuvântul azot (a-zoe) semnifică incapacitatea acestui element de a întreţine viaţa, totuşi azotul este unul dintre elementele esenţiale ale materiei vii, întrucât intră în alcătuirea principalelor macroelemente ale celulei: proteinele – cu funcţii plastice şi funcţionale primordiale – şi acizii nucleici – purtătorii informaţiei genetice.
Azotul reprezintă 78% din volumul atmosferei, cele mai multe organisme sunt limitate în procesele de creştere şi dezvoltare, de insuficienta disponibilitate a azotului mineral. Aşa se explică creşterea productivităţii majorităţii plantelor de cultură după adăugarea fertilizatorilor cu azot, obţinuţi industrial. Deficitul de azot combinat poate afecta însăşi specia umană, prin manifestarea sa cea mai acută – subnutriţia proteică.
Deşi o perioadă de timp, îngrăşămintele au îndreptăţit speranţele rezolvării şi pe viitor a satisfacerii nevoilor nutritive pentru populaţie, criza energetică din ultimii ani a impus reconsiderarea acestei posibilităţi. Producerea industrială a îngrăşămintelor cu azot reclamă un consum foarte ridicat de energie (22.000 Kcal/kg). Practic fiecare fabrică de îngrăşăminte este dublată de o termocentrală. Ca urmare a scumpirii surselor de energie, aplicarea îngrăşămintelor prezintă din ce în ce o rentabilitate mai scăzută.
Datorită acestor condiţii noi, o atenţie tot mai mare se acordă în ultimul timp mecanismelor naturale de fixare a azotului în sol. În contrast cu mobilitatea foarte accentuată a azotului din sol şi apă, azotul atmosferic este extrem de imobil, dacă îl raportăm la cantitatea sa totală din acest compartiment. Conversiile azotului atmosferic sunt predominant nebiologice, la scară planetară.
Circuitul natural al azotului este modificat cantitativ de acţiunile omului, legate mai ales de practicarea agriculturii, silviculturii, de procesele industriale de combustie, de eliminarea produselor azotate de uzură. Practicarea administrării fertilizatorilor artificiali cu azot amplifică humificarea şi demineralizarea ca şi procesele de denitrificare şi levigare.
Conversia sau fixarea N2, adică trecerea sa în forme combinate cu H sau O, utilizate de către organisme, este un proces fundamental pentru întreţinerea vieţii. Procesul de fixare industrială a N2 prin procesul Haber – Bosch a înregistrat o curbă de creştere vertiginoasă: în 1974 – 40 milioane tone; 1980 – peste 50 milioane tone. Atât fixarea industrială cât şi cea biologică, sunt procese energo-intensive, necesitând cantităţi echivalente de energie şi hidrogen. În fixarea industrială se consumă energia termică sau electrică, cu originea în energia fosilă, care nu se reînnoieşte. Circa o treime din energia fosilă cheltuită în procesul producţiei vegetale este consumată pentru sinteza fertilizatorilor ce azot.
Fixarea biologică a azotului atmosferic prezintă marele avantaj de a fi un proces natural şi nepoluant. Produsul fixării azotului nu este levigat cel puţin pentru o anumită perioadă de timp. Energia necesară reducerii azotului îşi are originea în energia solară pentru microorganismele fotosintetizante, în produsele fotosintezei plantei gazdă pentru cele simbionte şi în carbohidraţii care se acumulează în sol pentru microorganismele heterotrofe.
Alături de fotosinteză, procesul de fixare a azotului, parte integrantă a ciclului biogeochimic prin semnificaţia sa biologică şi extindere, prezintă o importanţă deosebită la scară planetară. La aceasta se adaugă speranţele de îmbunătăţire a randamentului de fixare a azotului, de către sistemele biologice naturale, de o exploatare mai judicioasă a lor, precum şi de posibilitatea diversificării acestora, ceea ce justifică preocupările susţinute ale biologiei în acest domeniu în ultimii ani.
Circuitul azotului în natură se realizează prin participarea şi întrepătrunderea a două verigi importante:
• cea biologică, reprezentată de activitatea tuturor organismelor vii;
• cea abiotică, realizată prin procesele de precipitare şi volatilizare.
Cele două verigi ale ciclului se desfăşoară independent în atmosferă, dar se întrepătrund în sol şi apă. Verigile condiţionate de activitatea microorganismelor constau în fixarea azotului şi mineralizarea compuşilor cu azot.

Bibliografie selectiva (linck-uri):
1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Azot;
2. http://www.crispedia.ro/Fixarea_azotului;
3. http://www.ecomagazin.ro/info/fixarea-azotului/;
4. http://www.scritube.com/biologie/CIRCUITUL-AZOTULUI33825.php;
5. http://www.chemgeneration.com/ro/milestones/fixarea-azotului.html;
6. http://www.agrimedia.ro/5/post/2011/8/fixarea-biologica-a-azotului-atmosferic-prin-plante-leguminoase-alternativa-tehnologica-economica-si-ecologica.html;
7. http://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/folosirea-eficienta-a-azotului-fixat-pe-cale-biologica-la-culturile-de-pajisti.html.

Articol elaborat de: Ghiocel Claudiu