Soft: UGene
Caracteristici Răspuns
Denumire comercială Unipro UGene 1.10
Companie producătoare Unipro
Domeniul în care se utilizează Genetica
Tip serviciu realizat Creaza, editeaza acizi nucelici si secvente proteice
Nr. utilizator
Sisteme de operare Windows, Mac OS X, Linux
Baza de date NCBI, PDB, UniProtKB/Swiss-Prot, UniProtKB/TrEMBL
Mediul de dezvoltare
Adresa WEB http://ugene.unipro.ru
Demo http://ugene.unipro.ru/
Observaţii
TOXIINFECTIILE ALIMENTARE, METODE IGIENICO-SANITARE DE SUPRAVEGHERE
Apariţia TIA este favorizată de unii factori socio-economici cum sunt nivelul scăzut de educaţie sanitară, igiena deficitară şi carenţele de salubritate. Se adaugă (specific zonelor urbane) extinderea reţelei de alimentaţie publică, prin unităţi în care se servesc semipreparate sau mâncăruri calde păstrate timp îndelungat [2, 3, 13], dar mai ales prin preparatele deservite pe strada, care prezintă o calitate mai proastă a alimentului, păstrare inadecvată, preţ ieftin de prezentare şi personal mai puţin pregătit.
Se ştie că unele alimente concentrate în zahăr, sare, acizi sau conservanţi nu permit dezvoltarea germenilor sau toxinelor acestora. Dimpotrivă, alimentele crude, insuficient preparate şi bogate în proteine şi/sau apă, sunt ideale pentru contaminare şi dezvoltare bacteriană (carnea, lactatele, ouăle, ingheţata, fructele de mare).
Foarte importantă în prevenirea dezvoltării bacteriene în aliment este temperatura: trebuie să ne asigurăm că alimentul proaspăt sau preparat este menţinut sub 50C sau peste 630C. Zona periculoasă este cuprinsă între cele două temperaturi. Refrigerarea şi congelarea sunt cele mai sigure.
De asemenea contaminarea poate fi determinată indirect de la un aliment crud la unul preparat, cele două trebuie să aibă locuri de preparare separate.
Principalele surse de contaminare alimentară sunt: personalul implicat, alimentele crude, insectele, rozătoarele, praful, alimentele invechite-refuzate, animalele.
Sistemul HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Points), este un mod de supraveghere bazat pe analiza riscurilor şi ţinerea sub control a punctelor critice dintr-o intreprindere care produce, depozitează sau comercializează bunuri alimentare. Scopul final al acestui sistem este obţinerea de produse lipsite de nocivitate pentru consumator. Prin acest sistem se identifică riscurile specifice, probabile, din fiecare fază de fabricaţie, depozitare sau distribuţie şi se stabilesc mijloacele de control ale acestora şi măsurile de prevenire a lor [2, 5, 11, 16].
Principalele riscuri la care se adresează sistemul HACCP sunt: riscurile fizice (diferite materiale care pot ajunge întâmplător în alimente), chimice (substanţe medicamentoase, pesticide, nitriţi peste limitele admise etc) sau biologice (diverse microorganisme patogene pentru om care pot ajunge în alimente de la animale sau persoane bolnave sau purtătoare care vin în contact direct cu produsele sau indirect, prin contaminarea suprafeţelor şi utilajelor) [2, 17].
Punctele critice de control reprezintă o fază, treaptă, procedeu sau moment din procesul de prelucrare în care există sau pot apare riscuri de contaminare pentru care există mijloace şi metode de detectare, prevenire, eliminare sau de reducere până la nivele acceptabile. Exemple: punctul de sângerare, jupuirea, eviscerarea animalelor în abatoare, răcirea carcaselor, pasteurizarea laptelui şi semiconservelor, sterilizarea conservelor. Riscul este orice proprietate biologică, fizică sau chimică a unui produs care îl face periculos pentru consumator [2, 16, 17, 18].
Măsurile de prevenire a TIA au la bază aceleaşi principii indiferent de etiologia vizată, cunoscute sub numele de ”Cele zece reguli de aur pentru pregătirea corectă a a alimentelor”, stabilite de OMS [3, 25, 28, 30]:
1. Alegerea unor alimente corect prelucrate;
2. Prelucrarea completă a hranei;
3. Consumarea alimentelor imediat după pregătirea lor;
4. Păstrarea corectă a alimentelor preparate/gătite;
5. Reîncălzirea integrală a a alimentelor preparate/gătite;
6. Evitarea contactului între alimentele crude neprelucrate şi cele preparate/gătite;
7. Spălarea repetată a mâinilor;
8. Păstrarea unei curăţenii meticuloase pe toate suprafeţele din bucătărie;
9. Protejarea alimentelor faţă de accesul insectelor, rozătoarelor şi a altor animale, asociate şi cu asigurarea unui lanţ corect de îndepărtare a deşeurilor;
10. Folosirea exclusiv a apei potabile la prepararea alimentelor.
Supravegherea TIA este o parte a supravegherii generale a bolilor şi nu reprezintă o activitate separată, dar ea adaugă elemente suplimentare la un program general prin includerea: a) supravegherii alimentelor de la producerea materiilor prime până la aceea a produselor finite şi apoi până la consumul lor; b) studierii mediului în care se produc, depozitează şi comercializează produsele alimentare; c) colectării datelor privind morbiditatea, mortalitatea şi a rezultatelor examenelor de laborator [2, 24, 29].
BIBLIOGRAFIE
1. ANGELILLO IF, VIGGIANI NM, RIZZO L, BIANCO A – J Food Prot, 2000, 63(3): 381-5
2. BÂRZOI D, MEICA S, NEGUŢ M. – ed. Diacon Coresi, Bucureşti, 1999
3. BOCŞAN I. – , ed. Medicală Universitară “Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca, 1999
4. BORGDORFF MW, MOTARJEMI Y. – Surveillance of foodborne diseases: what are the options?, World Health Stat Q, 1997, 50(1-2): 12-23
5. DOYLE MP – Reducing foodborne disease: what are the priorities?, Nutrition, 2000, 16(7-8): 647-9
6. FISCHHOFF B, DOWNS JS – Communicating foodborne disease risk, Emerg Infect Dis, 1997, 3(4): 489-95
7. JONES TF, GERBER DE – , Emerg Infect Dis, 2001, 7(5): 904-5
8. KASSA H, HARRINGTON B. – , J Food Prot, 2001, 64(4): 509-13
9. KEENE WE – Lessons from investigations of foodborne disease outbreaks, JAMA, 1999, 281(19): 1845-7
10. KESSEL AS, GILLESPIE IA, O’BRIEN SJ – , Commun Dis Public Health, 2001, 4(3): 171-7
11. LIANG AP, KOOPMANS M, DOYLE MP, BERNARD DT – , Emerg Infect Dis, 2001, 7(3 Suppl): 533-4
12. LINDQVIST R, ANDERSSON Y, DE JONG B, NORBERG P. – , J Food Prot, 2000, 63(10): 1315-20
13. MĂNESCU S. – , ed Medicală, Bucureşti, 1996
14. MOTARJEMI Y, KAFERSTEIN FK – Global estimation of foodborne diseases, World Health Stat Q, 1997, 50(1-2): 5-11
15. OLSEN SJ, MACKINNON LC, GOULDING JS – , Mor Mortal Wkly Rep CDC Surveill Summ, 2000, 49(1): 1-62
16. PANISELLO PJ, ROONEY R, QUANTICK PC – , Int J Food Microbiol, 2000, 59(3): 221-34
17. POTTER ME, TAUXE RV – Epidemiology of foodborne diseases: tools and applications, World Health Stat Q, 1997, 50(1-2): 24- 27
18. PRIER R, SOLNICK JV – , Postgrad Med, 2000, 107(4): 245-52, 255
19. PRZYBYLSKA A. – , Przegl Epidemiol, 2001, 55(1-2): 93-102
20. ROSE JB, EPSTEIN PR, LIPP EK – , Environ Health Perspect, 2001, 109 Suppl 2: 211-21
21. SAMUEL MC, PORTNOY D, TAUXE RV. , J Food Prot, 2001, 64(8): 1261-4
22. SCHLUNDT J. – , Biomed Environ Sci, 2001, 14(1-2): 44-52
23. SEWELL AM, FARBER JM – Foodborne outbreaks in Canada linked to produce, J Food Prot, 2001, 64(11): 1863-77
24. TAMBLYN SE – The frustrations of fighting foodborne disease, CMAJ, 2000, 162(10): 1429-30
25. TIRADO C, SCHMIDT K. – , Health Organization, J Infect, 2001, 43(1): 80-4
26. TODD EC. – Epidemiology of foodborne diseases: a worldwide review, World Health Stat Q, 1997, 50(1-2): 30-50
27. VAN LOOCK F, DUCOFFRE G, DUMONT JM – , Acta Clin Belg, 2000, 55(6): 300-6
28. *** MMWR: , MMWR Morb Mortal Wkly Rep, 2001, 50 RR-2: 1- 11
29. *** MMWR – , MMWR Morb Mortal Wkly Rep, 1997, 46(12): 258-61
30. *** CDC – From the Centers for Disease Control and Prevention. Preliminary FoodNet data on the incidence of foodborne illnesses–selected sites, United States, 2000, JAMA, 2001, 285(16): 2071-3
31. ORDINULUI nr. 68 din 13 iulie 2005 – Norme privind Sistemul rapid de alertă pentru alimente şi furaje, unde Emitent / Autorităţi sunt MAPDR, ANSVSA, MS, ANPC.
ARTICOL ELABORAT DE VARAREAN DINUTA RODICA(CAS SOMESAN)
Bursele “Marie Curie” îşi datorează numele eminentei cercetătoare care a fost Marie Curie, prima femeie ce a primit Premiul Nobel în 1903. De origine poloneză, ea este simbolul îmbinării reuşite între mobilitate şi diversitate culturală. Bursele europene “Marie Curie” susţin formarea şi mobilitatea tinerilor cercetători în Europa. Criteriul fundamental de atribuire a acestor burse este mobilitatea: se impune schimbarea ţării pentru realizarea oricărui proiect de cercetare.
Bursele “Marie Curie” fac parte integrantă din Programele Cadru de cercetare şi dezvoltare tehnologică comunitară şi sunt atribuite de către Comisia Europeană tinerilor cercetători şi/sau instituţiilor de cercetare – publice sau private – care doresc să primească tineri cercetători. Lansate în anii ’60, bursele comunitare cunosc o creştere exponenţială. Al 5-lea Program Cadru (1998-2002), în cursul căruia 12 000 burse au fost atribuite, a beneficiat de 870 milioane de euro. Al 6-lea Program Cadru (2002-2006) le-a alocat un buget de 1,58 miliarde de euro. Al 7-lea Program Cadru marchează o creştere cu 50 % , alocându-le 4,7 miliarde de euro până în 2013.
Dacă în cadru celui de-al 6-lea Program efortul deosebit consacrat resurselor umane şi mobilităţii cercetătorilor avea la bază voinţa politică de a crea un Spaţiu European al Cercetării, în cadrul celui de-al 7-lea Program Cadru acţiunile „Marie Curie” au fost regrupate în programul specific „Persoane”. Pentru a susţine dezvoltarea şi consolidarea viitoare a Spaţiului European al Cercetării, acest program acordã o atenţie deosebitã calităţii resurselor umane.
Obiectivele programului „Persoane”
Obiectivul strategic global este de a consolida, pe plan cantitativ şi calitativ, potenţialul uman în domeniul cercetării şi dezvoltării tehnologice, stimulând vocaţia pentru profesia de cercetător, încurajând cercetătorii europeni să rămână în Europa, atrăgând în Europa cercetători din lumea întreagă şi făcând Europa tot mai atractivã pentru cei mai buni cercetători.
Ansamblul coerent de acţiuni „Marie Curie” din cadrul PC7 doreşte să valorifice experienţa din cadrul programelor anterioare şi să ţină seama în special de valoarea adăugată a europeană pe care o vor produce aceste acţiuni în termeni de efect structurant asupra Spaţiului European al Cercetării.
Acţiunile vizează toate etapele vieţii profesionale a cercetătorului, indiferent că lucrează în sectorul public sau în sectorul privat, de la formarea iniţială în cercetare, dedicată tinerilor cercetători, formării pe tot parcursul vieţii şi dezvoltării carierelor. Se fac de asemenea eforturi pentru creşterea participării femeilor cercetător, favorizând egalitatea de şanse pentru ansamblul acţiunilor „Marie Curie” şi veghind ca acţiunile să garanteze cercetătorilor un just echilibru între viaţa privată şi cea profesională şi facilitând reluarea muncii după o întrerupere a carierei.
Activităţile programului „Persoane”
Se urmăreşte ca programul specific „Persoane” să fie pus în practică prin intermediul unor acţiuni care se încadrează în 5 tematici:
1. Formarea iniţială a cercetătorilor: îmbunătăţirea perspectivelor carierelor tinerilor cercetători în sectorul public sau privat, extinzând competenţele ştiinţifice şi generice ale acestora, inclusiv cele referitoare la transferul tehnologic şi spiritul de întreprindere.
2. Formarea pe tot parcursul vieţii şi dezvoltarea carierelor: sprijinirea cercetătorilor experimentaţi să îşi completeze formarea sau să dobândească noi cunoştinţe şi competenţe, încurajarea mobilităţii inter/multidisciplinare şi (re)integrarea pe un post de cercetare pe termen lung după o experienţă de mobilitate transnaţională.
3. Pasarele şi parteneriate industrie-academic: stimularea mobilităţii intersectoriale şi partajul cunoaşterii prin intermediul parteneriatelor de cercetare comune care să se înscrie în programe de cooperare pe termen lung între organizaţii universitare şi industrie şi cu integrarea industriilor manufacturiere tradiţionale.
4. Dimensiunea internaţională: contribuţie la formarea pe tot parcursul vieţii şi dezvoltarea carierelor cercetătorilor din Uniunea Europeană, atragerea în Europa a cercetătorilor valoroşi şi favorizarea colaborării reciproc avantajoase între actorii non europeni ai cercetării .
5. Acţiuni specifice: suprimarea obstacolelor mobilităţii şi ameliorarea perspectivelor carierei cercetătorilor în Europa.
Articol elaborat de Badescu Rodica
Program cadru şapte
Al șaptelea program cadru pentru cercetare si dezvoltare tehnologică (PC7) este instrumentul principal al Uniunii Europene pentru a finanța cercetarea în perioada 2007-2013. El stabilește un cadru comun pentru inițiativele de cercetarea UE, considerate a avea un rol crucial pentru creșterea competivității si crearea de locuri de munca. CORDIS este portalul oficial pentru participanții la PC7 si pentru urmărirea acțiunilor legate de dezvoltării științei si tehnologiei în Europa. Cum a fost si în cazul PC6 obiectivul principal este sa continue construcția spațiului european al cercetării. Obiective specifice sunt:
Să câștige un loc de lider în știință si tehnologie
Să stimuleze creativitatea si excelenta în cercetarea Europeană
Să dezvolte potențialul uman al cercetării europene
Să îmbunătățească capacitățile de cercetare si inovare din Europa
Bugetul total pentru PC7, care include si cercetările ne-nucleare ale Joint Research Centre (JRC) este de 51 miliarde euro pentru 7 ani. Impărțirea Bugetului pe tematici a fost stabilită în noiembrie 2006.
Pentru a ințelege cum funcționează programul cadru se dau mai jos cîteva definiții folosite în PC7.
Program cadru (Framework Programme): este programul în totalitate, notat cu PC urmat de ediție, în acest caz 7.
Program specifice (Specific Programme): , numite uneori activități: Este primul nivel la care PC7 se împarte în 4 programe specifice: Cooperație, Idei, Oameni si Capacități.
Ne-nuclear sau nuclear (Non-nuclear vs. nuclear research): Cele doua activități în PC7 sunt tratate uneori diferit
Area tematică (Thematic Area): Este al doilea nivel de clasificare pentru programele din categoria cooperare si exista 10 teme prioritare.
Competitivitate (Challenges): Este al treilea nivel pentru clasificare în area tematică
Program de lucru (Work Programme): Pentru fiecare arie tematică Comisia Europeană publică un program de lucru care acoperă o perioada de 1 la 3 ani. Acest document contine în detaliu domeniul care va fi finanțat pentru fiecare arie tematică precum si calendarul solicitărilor de propuneri si bugetul prevăzut.
Solicitarea de propuneri (Call for Proposals): Cam odată pe an pentru fiecare arie tematică Comisia Europeană publică o solicitare de propuneri, prin care entitățile interesate sunt invitate sa trimită propuneri pentru a obține finanțări.
Parte din solicitarea de propuneri (Tracks): Se folosește la nevoie sa identifice o anumită clasa de competitivitate
Repere de timp
PC7 a fost lansat la sfârșitul lui 2006 cu prima solicitare de propuneri publicată la 22 Decembrie 2006. Primul program de lucru a fost accesibil în Octombrie/Noiembrie 2006. Mai multe detalii în cele ce urmează.
Programe specifice
Au fost create 4 programe specifice. În plus, din buget s-a prevăzut 3,5 % pentru organizația Joint Research Centre.
Cooperare (64% din bugetul pentru cercetări ne-nucleare)
Orice cercetare transnațională poate fi sustinuta financiar in cadrul acestui program. Exista zece teme prioritare care au fost definite pentru programul cooperare.
Sănătate – 19 %
Alimentație, Agricultura si pescuit, Biotehnologii – 6%
Tehnologie Infomatică si comunicații
Stiință dimensiunilor nano Nanotehnologie, Materiale si tehnologii noi de producție – 11%
Energie – 7%
Mediu inclusiv schimbări climatice – 6%
Transport inclusiv Aeronautică – 13%
Științe socio-economice si umaniste – 2%
Securitate
Spațiu
Acest program include si cooperarea dintre UE si alte tări.
Idei(15% din bugetul pentru cercetări ne-nucleare)
Idei este similar cu programul cooperare, finanțează cercetarea științifică cu diferentele de mai jos. Nu este legat de prioritățile tematice ale PC7 si include inginerie științe sociale si umane. Nu este gestionat de comisia europeană ci de o entitate autonomă Consiliul European pentru Cercetare. Se concentrează asupra cercetării la frontierele cunoașterii, unde riscul este maxim. De aceea domeniile de cercetare se așteaptă sa fie mai apropiate de cercetarea fundamentală.
Persoane(9% din bugetul pentru cercetări ne-nucleare)
Acest program este destinat sprijinirii cercetătorilor în cariera, în pregătire, în deplasări, în principal prin acțiunea Marie Curie.
Capacități(9% din bugetul pentru cercetări ne-nucleare)
Programul Capacități este destinat sa îmbunătățească infrastructura de cercetare si sa promoveze „Regiuni ale cunoașterii” sprijinind o specializare regională stimulând potențialul de cercetare pe regiunii europene.
Tipuri de proiecte
Tipuri de proiecte cunoscut în PC6 ca instrument de finanțare. Tipul de proiect este utilizat în PC7 pentru a numi natura finațării deschisa pentru participanți. Nu toate tipurile de proiecte sunt disponibile pentru toate ariile tematică. Tipurile de proiecte disponibile pe domenii se vor publica în programele de lucru și solicitările de propuneri. Tipurile de proiecte au suferit raționalizări ca urmare a măsurilor de simplificare deși unele elemente se păstrează din PC6.
Proiecte de cercetare în colaborare
Acest mod de finanțare este destinat cercetării cu rezultat inovator, descris în formularele cu rezultatele proiectului. În PC7 vor exista proiecte de cercetare în colaborare mici si mari. Instrumentul financiar echivalent din PC6 a fost Proiecte integrate și proiecte de cercetare cu ținta specificată.
Rețea de excelenta
Ca și în FP6, scopul principal al rețelelor de excelenta este să integreze cercetarea la nivel european. În acest caz participanții sunt plătiți în baza gradului de integrare asigurat și numărului de cercetători mai de grabă decât rezultatul cercetării.
Acțiuni de sprijin si coordonare
Acțiuni de sprijin (AS) finanțează studii și alte măsuri în ajutorul programului de lucru. Acțiuni de coordonare (AC) finanțează rețele de cercetare care întâi au fost stabilite la nivel național. În PC6 AC si AE au fost acțiuni separate.
Acțiunea Marie Curie
Programe adresate persoanelor sunt numite acțiuni Marie Curie (Mobilități în PC6). Acestea finanțează pregătirea profesională și deplasări ale cercetătorilor. Activitatea principală este ajutor individual pentru participarea la programe de studiu post universitar pentru cercetători. Programe de perfecționare între universitățile din Europa, din Europa în afară și din afara în Europa si cu rețeaua Marie Curie, sunt programe instituționale pentru a asigura pregătire prin asociere pentru cercetători. Există, de asemenea o acțiune de suport de cooperare între industrie și universități și finanțări pentru reintegrare destinate foștilor bursieri Marie Curie.
Drepturile intelectuale asupra rezultatului cercetării
Din ghidul despre reguli asupra proprietății intelectuale în PC7:
Rezultatele proiectului, drepturile intelectuale, aparțin participanților care le-au generat. Unde rezultatele au fost generate împreună (de exemplu părți din rezultate nu pot fi atribuite exclusiv la diferiți participanți), dreptul de proprietate va fi colectiv în afara de cazul când participanții ajung la un alt acord comun Ca si în FP6 si FP5 ceea ce rezulta din proiect aparține participanților care le-au generat. Pentru a se putea demonstra calitatea de proprietar (precum si data la care a fost generat obiectul proprietății) se recomanda insistent ca participanții sa documenteze dezvoltarea si generarea de cunoștințe si rezultate; exemplu, însemnări de laborator într-o formă standardul. Aceasta ar putea ajuta la rezolvarea disputelor intre participanți în ce privește originea unui anumit rezultat si DPI. Acest lucru ar putea fi important în cazul solicitării brevetului în SUA unde legislația prevede ca drepturile aparțin inventatorului si acesta este primul care a inventat (first-to-invent). În plus angajatorul trebuie sa se asigure, acolo unde este necesar, un contract cu angajații si alte persoane care ar putea fi îndreptățite sa solicite DPI (inclusiv personal de la colaboratori, subcontractor, studenti, etc.), astfel incat participantul sa-si poata indeplini obligatile din contract. Acest lucru este important pentru a permite accesul participanților la rezultate si cunoștințe. Un asemenea contract poate sa conțină un transfer al drepturilor sau cel puțin un drept de acces corespunzător (cu drept de subcontractare). Pentru instituțiile academice, este în mod deosebit important, pentru (a) colaboratorii care nu sunt angajații ca studenți înainte sau după absolvire, ca de exemplu doctoranzi, si (b) cercetători în acele tari unde au un privilegiu special “privilegiu de profesor” (conform căruia cercetătorul are anumite drepturi asupra rezultatului cercetării în universitate).
Legături externe
FP7 on CORDIS (Community Research and Development Information Service)
FP7 English page
Seventh Framework Programme
Seventh Framework background and news EurActiv.com
FP7 Financial Regulations Helpdesk
UK – Energie Helpline (Government-funded National Contact Point, for UK organisations only)
Enterprise Ireland (Government-funded National Contact Point, for Irish organisations only)
SenterNovem – EG-Liaison (Government-funded National Contact Point in The Netherlands)
Egypt – FP7 Focal Points Network (STINEG, for organisations in Egypt considering participation in FP7)
EIRC: Gateway for Indian entrants to FP7
FP7 European Project TAS3 : Trusting Architecture for Securely Shared Services
FP7 European Project TAS3 Community website
European Funding Understood
FP7 European Project INFOCON website
Ghidul despre reguli asupra proprietății intelectuale
Articol elaborat de Badescu Rodica
În perioada februarie-mai 2008 a fost cercetată piaţa virtuală a industriei produselor electronice, electrotehnice şi electrocasnice din România. A fost creat un eşantion format din 2489 firme din toată ţara, utilizând ca surse cataloagele şi directoarele online.
Pentru fiecare firmă au fost introduse în baza de date: denumirea, adresa, telefonul, faxul, e-mailul, site-ul, domeniul de activitate.
via: Elemente de Mobile Marketing (eMarketing/mMarketing) : Mlesnita R.A., Zifceac A., Editura AcademicPres, 2009, Cluj-Napoca (ISBN 978-973-744-190-4)
Studiul pieţei virtuale a firmelor de telecomunicaţii
În perioada februarie-mai 2008 a fost cercetată piaţa virtuală a firmelor de telecomunicaţii din România. A fost creat un eşantion format din 544 de firme din toată ţara, utilizând ca surse cataloagele online.
Pentru fiecare firmă au fost introduse în baza de date: denumirea, adresa, telefonul, faxul, e-mail-ul, website-ul, domeniul de activitate.
via: Elemente de Mobile Marketing (eMarketing/mMarketing) : Mlesnita R.A., Zifceac A., Editura AcademicPres, 2009, Cluj-Napoca (ISBN 978-973-744-190-4
|
|
|
|
|
|
|
|
