Parcurile Tehnologice şi Incubatoarele de Afaceri sunt organisme concrete pentru crearea-inovarea-implementarea-promovarea ICT - Information Communication Technologies.

Parcul industrial: este o grupare sau un consorţiu de unităţi de producţie şi servicii situate într-un spaţiu limitat, care asigură condiţii pentru tehnologii moderne, utilizat în principal de catre IMM-uri, cu scopul  de a obţine produse şi servicii de calitate.

Prin activităţile desfăşurate se urmăreşte valorificarea potenţialului uman şi material al zonei în vederea obţinerii de plus valoare.  Parcul dispune de:

• suprafaţă de teren definită din punct de vedere tehnic şi juridic;
• un proprietar care oferă servicii comune şi personalizate firmelor rezidente;
• facilităţile privind: infrastructura (ex. spaţii de cercetare, producţie, depozitare; echipamente şi reţele interne; mijloace de comunicare şi transport); serviciile (ex. administrare, secretariat, pază, logistică-transport-aprovizionare/desfacere); relaţiile (cu centre universitare şi cercetare, cu organisme de promovare a investiţiilor); fiscalitatea (ex. reduceri de taxe, impozite, chirii), finanţarea (ex. asistenţa nerambursabilă, credite avantajoase); forţa de muncă (calificată şi ieftină);
• utilităţile: electricitate, gaz, apă, abur, canalizare; reţea de cablu telefon/TV/Internet, reţea radio/BroadBand/Wi-Fi; acces la şosea, cale ferată, port sau aeroport.

Parcurile pot fi:

• Parcuri Ştiinţifice: sunt înfiinţate de universităţi sau unităţi de cercetare-dezvoltare pentru:

- lansarea unor companii (start-up, spin-off) care vor utiliza noi tehnologii;

- transferul de tehnologii între unităţile de producţie şi cercetare.

• Parcuri Tehnologice: sunt create pentru companii care utilizează tehnologii noi, în special ICT. Aici se dezvoltă activităţi de design-proiectare, producţie şi servicii. Se pot crea Centre de Inovare sau Incubatoare de Micro-producţie şi Afaceri, în sprijinul companiilor nou-înfiinţate.
• Parcuri Comerciale: sunt constituite pentru a dezvolta activităţi cu caracter comercial: depozitare, ambalare, vânzare, organizarea de expoziţii şi promovarea mărfurilor şi serviciilor. Nefiind  necesară o legătură prea strânsă cu unităţile de cercetare, ele sunt orientate mai degrabă spre Zonele Libere.

După 1990, România a trecut de la conceptului de realizare a Marilor Platforme Industriale (promovate în anii ‘60-‘80 dar care s-au dovedit non-sustainabile) la conceptul de Parc Industrial destinat IMM-urilor.

După 10 ani, Guvernul României a lansat “Programul Românesc pentru Parcuri Industriale: 2002-2005“, alocând iniţial un buget de 583 miliarde lei. Procedura de înfiinţare a unui parc industrial este reglementată prin: OG nr. 65/30.08.2001 şi OG nr. 14/24.01.2002.

Chiar dacă proiectele de Parcuri Industriale nu sunt înca total funcţionale, aceste iniţiative trebuie să fie privite cu optimism şi încredere. Iniţiativele autorizate sunt:

Tabel nr. 1 – Lista Parcurilor Industriale autorizate, Sursa: Ministerul Economiei si Finantelor, documente postate pe site in 20.05.2006 (site reorganizat)

Există în fiecare municipiu din România o platformă industrială abandonată sau insuficient exploatată ce suscită imaginaţia locală pentru parcuri tehnologice. Zecile de idei în curs de concretizare şi propunerile înaintate de comunităţile locale, demonstrează interesul în realizarea parcurilor industriale, ca o soluţie de menţinere a zonelor în competiţia pentru dezvoltare. Vom menţiona in continuare cateva exemple.

Parcul Tehnopolis Iasi a fost construit în incinta fostului combinat Fortus, în ideea valorificării infrastructurii deja existente. Cel de la Braşov în apropierea CIT. La Lugoj, Parcul Industrial va fi construit în afara oraşului, incluzând sediul nou al Direcţiei Vămilor Lugoj, o zonă destinată turismului şi fabrica pentru anvelope. Zona liberă Galaţi găzduieşte un parc de soft unde firmele vor beneficia atât de facilităţile acordate de parcul industrial, cât şi de cele specifice zonei libere Galaţi. Societatea Comercială “Mecanica” Cugir, divizată în două societăţi va gazdui parcul industrial în una din ele. La Baia Mare înfiinţarea unui parc tehnologic şi a unui incubator de afaceri în Centrul Vechi Istoric al oraşului cuprinde şi un centru de afaceri-informatica-turism-educaţie.

Multitudinea de forme pe care românii le-au gândit pentru parcuri industriale demonstrează că acest concept nu este unul rigid, ci permite exploatarea resurselor existente în cele mai variate moduri… timpul-şi-banii vor demonstra care alternativă este viabilă.

“Numai un regim fiscal atractiv va determina marii investitori să-şi deschidă unităţi de producţie în România astfel încât, printr-o tehnologizare forţată să recuperăm decalajul imens care ne desparte de ţările dezvoltate” spunea profesorul Liviu Pandele, unul din fondatorii Parcului Industrial Tehnopol Braşov şi preşedintele Consiliului de Administraţie al Universităţii “Sextil Puşcariu“ www.univsp.ro (accesat la 25.05.09).

Via: mBiz: Mobile Business -  Mlesnita R.A., Editura AcademicPres, 2009, Cluj-Napoca – (ISBN 978-973-744-183-6)

Programul Cadru 3 – FP3 (1991-1994) a avut ca obiectiv principal, crearea Single Market.

Programul Cadru 4 – FP4 (1994-1998) s-a concentrat pe consolidarea Single Market şi One-Stop Shop of Administrative Services, alături de alte domenii de vârf necesare dezvoltării Uniunii Eeuropene, integrate şi lărgite.

Programul Cadru 5 – FP5 (1998-2002) a avut obiective şi proiecte legate de :

• eGovernment, eDemocracy;
• calitatea vieţii şi gestionarea resurselor vii;
• tehnologiile societăţii informaţionale (IST-Information Society Technologies);
• energia, mediul şi dezvoltarea durabilă;
• creşterea competitivă şi sustenabilă;
• îmbunătăţirea potenţialului uman pentru cercetare şi al bazei de cunoştinţe socio-economice;
• confirmarea rolului internaţional al cercetării comunitare;
• promovarea inovaţiei şi încurajarea participării la cercetare.

Programul Cadru 6 - FP6 (2002-2006) a avut un buget de 16,27 miliarde Euro, pentru:

• cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative;
• Euratom-cercetare şi educaţie în sectorul nuclear (exp. Managementul deşeurilor radioactive; Fuziunea termonucleară controlată; Protecţia la radiaţii; Centrul Comun de Cercetare – JRC).

Obiectivul principal al Programului Cadru 6 l-a constituit crearea ERA-European Research Area, respectiv Spaţiului European al Cercetării, reprezentând o piaţă internă pentru ştiinţă şi tehnologie. ERA asigură o mai bună cooperare şi coordonare a specialiştilor din mediul cercetării-academic-producţie-social-politic pentru creşterea excelenţei în ştiinţă, a competitivităţii şi inventivităţii. Principalele direcţii de acţiune:

A- Concentrarea şi integrarea comunităţii ştiintifice, cooperarea cu utilizatorii în următoarele domenii:

• Ştiinţele vieţii, ştiinţa genomului, neuro-informatică şi bio-tehnologiile în sprijinul sănătăţii (Genomics, eHealth);
• Tehnologii ale Societăţii Informaţionale – IST, în principal: Knowledge Economy, comunicaţii în BroadBand; terminale mobile inteligente; interfeţe multimodale; sisteme semantice bazate pe cunoştinţe; reţele audio-vizuale pentru business şi guvernare; sisteme cognitive (ex: Cognitive Robots); platforme virtuale deschise pentru soft şi servicii; MultiMedia pentru timpul liber şi divertisment;
• Nano-tehnologia (NanoTech) şi nano-ştiinţa, materiale multifuncţionale bazate pe cunoştinţe; micro-electronică, micro şi nano-sisteme; sisteme optice-fotonice;
• Aeronautica şi spaţiul cosmic (AeroSpace);
• Dezvoltarea durabilă (Sustainable Development), globalitatea şi eco-sistemele; sisteme durabile pentru energie şi transport la suprafaţă ( eSafety );
• Cetăţenii şi guvernarea într-o societate bazată pe cunoştinţe (Knowledge Society for All, eInclusion);
• Activităţi specifice acoperind o arie mai largă de cercetare cum ar fi: crearea şi dezvoltarea sectorului privat al IMM-urilor, îmbunătăţirea Risk Management, dezvoltarea cooperării internaţionale…

B- Structurarea şi consolidarea ERA are în vedere: ştiinţa şi societatea; cercetarea şi inovarea; resursele umane şi creativitatea; infrastructurile şi reţele de cercetare (în special GEANT şi GRID).

Programul Cadru 6 – 6FP dispunea de 5 instrumente: Proiecte Integrate (IP), Reţele de Excelenţă (NoE), Proiecte de Cercetare cu Obiectiv Precis (STREP), Acţiuni Coordonate (CA) şi Acţiuni Specifice de Suport (SSA).

Site: www.cordis.lu/fp6/stepbystep/home.html

Participarea la proiectele finanţate prin 6FP s-a realizat în cadrul consorţiilor europene constituite de centre de cercetare, universităţi, organizaţii, companii. Anunţurile pentru participarea la proiecte, erau urmărite la adresele: http://europa.eu.int/eur-lex, www.cordis.lu/fp6/calls.htm, sau obţinute prin abonament on-line.

Programul Cadru 7  – FP7 (2007-2013)^[1] – vizează stabilirea unui nou standard în cercetarea europeană.

Cel de-al Şaptelea Program Cadru pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică (PC7) este astăzi  instrumentul principal al Uniunii Europene pentru finanţarea cercetării în Europa. PC7, care este aplicabil între 2007 şi 2013. Urmează în mod natural rezultatele celui de-al Şaselea Program Cadru (PC6) şi este rezultatul consultărilor cu comunitatea ştiinţifică, instituţiile de cercetare, organismele ce elaborează politicile macro sau micro economice şi cu alte părţi interesate.

PC7 continuă pe această linie, fiind mai extins şi mai cuprinzător decât programele cadru

de cercetare anterioare. Aflat în desfăşurare între 2007 şi 2013, programul a primit un buget de 53,2 miliarde euro pe durata sa de şapte ani, aceasta reprezentând cea mai importantă alocare de fonduri de până acum pentru acest tip de programe.
PC7 prezintă de asemenea diferenţe importante faţă de ceea ce s-a derulat anterior.

Obiectivele principale: sunt publicate la www.cordis.lu/fp7/objectives.htm. Cel de-al Şaptelea Program Cadru (PC7) cuprinde următoarele programe specifice:

• Cooperare – facilitează colaborarea între industrie şi mediul academic pentru a obţine dominarea în zonele tehnologice cheie.

• Idei – sprijină cercetarea de bază la frontierele ştiinţei. Programul este implementat de Consiliul European al Cercetării.

• Oameni – sprijină mobilitatea şi dezvoltarea carierei atât pentru cercetătorii din Europa, cât şi pentru cei din afara ei.

• Capacităţi – ajută dezvoltarea capacităţilor de care are nevoie Europa pentru a deveni o economie înfloritoare, bazată pe cunoaştinţe.

• Cercetare nucleară (Programul Euratom) – dezvoltă capacităţile nucleare ale Europei.

Temele PC7: Propunerile Comisiei Europene se referă la nouă subprograme tematice Sursa: www.cordis.lu/fp7/themes.htm:

• Sănătate;
• Alimentaţie, agricultură şi biotehnologii;
• Informatică şi tehnologii de comunicaţie;
• Nanoştiinţe, nanotehnologii, materiale şi noi tehnologii de producţie;
• Energie;
• Mediu înconjurător (incluzând şi schimbările de climă);
• Transport (incluzând şi aeronautica);
• Ştiinţe socio-economice şi umaniste;
• Securitate şi spaţiu.

CORDIS www.cordis.lu: este Serviciul de Informare al Programelor de Cercetare şi Dezvoltare Comunitară finanţate de UE. El oferă sprijin în găsirea de parteneri şi prezentarea ideilor innovative, precum şi dezvoltarea afacerilor. CORDIS are numeroase publicaţii cu abonament, inclusiv online: www.cordis.lu/library/publications.htm.

Ideal-IST, www.ideal-ist.net: este un instrument de promovare al IST – Information Society Technologies, respectiv  Tehnologiile Societăţii Informaţionale şi a cooperarii trans-europene.

Consorţiul Ideal-IST este format din parteneri din statele membre şi asociate la UE. Dispune de Puncte Naţionale de contact în 32 de ţări, inclusiv România.

Activităţile Ideal-IST privesc: eliminarea barierelor intampinate de organizaţiile care doresc să se implice în Programele IST; sprijinirea găsirii de parteneri internaţionali pentru programe şi sarcini precise; îmbunătăţirea comunicării între Comisia Europeană şi participanţii potenţiali la proiectele sale; diseminarea informaţiilor referitoare la programul IST prin intermediul seminariilor, workshop-urilor, conferinţelor internaţionale, alte mijloace.

[1] http://ec.europa.eu/research/fp7/pdf/fp7-brochure_ro.pdf – accesat la 05/08/2009

Via: mBiz: Mobile Business -  Mlesnita R.A., Editura AcademicPres, 2009, Cluj-Napoca – (ISBN 978-973-744-183-6)

Enterprise-and-Entrepreneurship este puternic susţinută de Comisia Europeană, fiind o activitate importantă de natură să asigure atingerea obiectivului strategic al UE: “de a deveni pană în 2010, cea mai competitivă şi mai dinamică economie a lumii bazată pe cunoştinţe, capabilă de o creştere economică sustenabilă, cu locuri de muncă mai numeroase şi mai bune şi cu o coeziune socială mai bună”.

Programul multi-anual al Comisiei Europene destinat antreprenorilor-investitorilor şi IMM-urilor priveşte adaptarea lor la globalizare (Global Economy), la noua economie (Knowledge Economy), la stimularea inovaţiilor (Innovative Economy), la asigurarea competitivităţii (Competitive Economy).

Programul Comisiei Europene reprezintă un mijloc pentru îndeplinirea obiectivelor Cartei Europene a IMM-urilor şi prevede în esenţă:

• Sprijinirea creşterii competitivităţii afacerilor şi a concurenţei;
• Promovarea spiritului antreprenorial, parteneriatului şi a capitalului de risc;
• Îmbunătăţirea pregătirii profesionale a managerilor (e-business skills);
• Simplificare şi îmbunătăţirea mediului de afaceri, în special în domeniul cercetării, inovării şi al creării de noi afaceri, eliminării birocraţiei;
• Îmbunătăţirea mediului financiar pentru afaceri şi accesul la fonduri; stimularea inovaţiilor;
• Dezvoltarea centrelor, reţelelor de e-business şi a cooperării trans-europene;
• Întărirea încrederii consumatorilor (e-Confidence) în e-Commerce şi creşterea protecţiei lor;
• Crearea accesului la resursele pieţelor şi reţelelor globale;
• Implementarea aplicaţiilor e-Economy, ca de exemplu: “build-to-order” pentru industria auto; “make-to-measure” sau e-Tayloring pentru industria confecţiilor; e-Procurement şi e-Retail pentru comerţ; e-Ticketing şi e-Booking pentru turism; e-Working pentru angajaţi; i-Banking pentru decontări; mKM-Knowledge Management – platforme virtuale conţinând ERP, CRM, HRM… Business-ului Creativ:

• • “Small is Beautiful – Simplicity is the Key
  • BE BEST- CREATE BEST – USE BEST- ASK BEST”
  • “Innovate and compete”
  • “move2market”.

Via: mBiz: Mobile Business -  Mlesnita R.A., Editura AcademicPres, 2009, Cluj-Napoca – (ISBN 978-973-744-183-6)

Extinderea Uniunii Europene este o ocazie istorică unică la început de mileniu 3, pentru integrarea prin mijloace paşnice a ţarilor din centrul şi sud-estul continentului, precum şi crearea unei zone de stabilitate şi prosperitate pentru fiecare membru şi toţi europenii.

Ca urmare a aderării statelor din ultimul val, suprafaţa vizată a crescut cu 34%, populaţia cu 105 milioane, iar interacţiunea multiculturală şi creativ-inovativă s-a imbogaţit cu 12 noi culturi.

Două dintre ele, România (ţară europeană “de peste 2000 de ani”) şi Bulgaria au fost acceptate în 2007. Alte 6 state (Albania, Bosnia, Croaţia, Muntenegru, Serbia şi Turcia) vor adera dupa 2010. Republica Moldova rămâne în rândul candidatelor şi a interesului României de a desăvârşi Marea Unire prin europenizare-globalizare.

Europa Unită şi Largită va avea o singură legislaţie, o administraţie unică, o piaţă unică, tarife unice, standarde unice ce se aplică statelor membre. Aceasta va simplifica relaţiile cu ţările terţe, va creşte productivitatea, competitivitatea şi va îmbunătăţi condiţiile de investiţii, comerţ şi de viaţă pe continent.

Via: mBiz: Mobile Business -  Mlesnita R.A., Editura AcademicPres, 2009, Cluj-Napoca – (ISBN 978-973-744-183-6)

eEurope: este o iniţiativă politică lansată de Comisia Europeană în 8 decembrie 1999, pentru realizarea Societăţii Informaţionale bazate pe Cunoştinţe.

eEurope accelerează penetrarea ICT în toate domeniile de activitate şi are ca scop aducerea beneficiilor rezultate din Societatea Informaţională la îndemâna tuturor cetăţenilor Europei:

“Information Society for All “.

Cele 3 obiective principale ale eEurope sunt:

I - Internet cu acces ieftin, rapid, sigur  prin:

• restructurarea telecomunicaţiilor şi liberalizarea comunicaţiilor;
• creşterea competiţiei între reţelele locale şi comunicaţiile mobile;
• accesarea reţelelor Internet la cost mic şi viteza ridicată; introducerea peste tot a tehnologiilor BroadBand;
• realizarea pieţei de telecomunicaţii integrate şi liberalizate;
• dezvoltarea “Internet-ului Rapid” GEANT-GRID prin reţeaua trans-europene de viteză mare dedicată comunicaţiilor electronice din domeniul ştiinţific. Aceasta conectează institutele de cercetare, universităţile, bibliotecile, centrele ştiinţifice, şcolile şi permite realizarea WWG-World Wide GRID,  inclusiv ca suport pentru Institutele Virtuale.

II – Investiţii în pregătirea factorului uman:

• Tineretul european la vârsta digitală (Generatia NET – netG);
• Munca în economia bazată pe cunoştinţe (knowledge economy);
• Participarea tuturor la economia bazată pe cunoaştere;
• Conectarea şcolilor la Internet, dezvoltarea software-ului şi reţelelor, pregătirea instructorilor, îmbunătăţirea cooperării în domeniul e/m-Learning şi altele.

III - Stimularea utilizării Internet-ului în sectoarele prioritare:

• Dezvoltarea comerţului electronic (eCommerce);
• Guvernarea on-line şi accesul electronic la serviciile publice (eGovernment);
• Sprijinirea activităţilor on-line în domeniul sănătăţii (eHealth);
• Dezvoltarea, cu implicare europeană, a reţelelor globale de comunicare;
• Dezvoltarea sistemelor inteligente de transport.

Dezvoltarea eCOM – comerţului electronic necesită: implementarea legislaţiei pentru eCommerce şi Semnătura Digitală (eSignature); mărirea încrederii consumatorului în plăţile on-line (ePayment); realizarea sistemelor on-line de rezolvare a disputelor (eAdvocacy); realizarea achiziţiilor on-line (eProcurement); acordarea titlurilor pe domeniului .eu; implementarea aplicaţiilor şi procedurilor rapide de creare a companiilor virtuale şi a platformelor virtuale; creşterea accesibilităţii, transparenţei şi încrederii. Realizarea acestor acţiuni este concomitentă cu soluţionarea următoarelor aspecte tehnice:

• implementarea tehnologiilor avansate la telemobile (GPRS, EDGE, CDMA, UMTS, WLAN, BroadBand…);
• introducerea noului standard de IP-Internet Protocol în versiunea 6 (IPv6);
• creşterea capacităţii reţelei de comunicaţii trans-europene la peste 2.5 Gbitps.

Site: http://europa.eu.int/information_society/eeurope/2005/index_en.htm

eEUROPE+: este un plan lansat la Conferinţa Ministerială Europeană de la Varşovia (4 martie 2000), ce presupune extinderea cooperării trans-europeane pentru implementarea Societăţii Informaţionale şi soluţionarea aspectelor specifice privind accelerarea reformelor în ţările candidate. Aderarea ţărilor fostei Yugoslavii (Serbia, Croatia, Muntenegru, Bosnia), Albaniei şi a R. Moldova, va incheia acest proces.

Suplimentar celor 3 obiective ale planului eEurope, ţările MNAS-New Member and Associated States au acţionat şi pentru implementarea acquis-ului comunitar în domeniul Societăţii  Informaţionale.

mEuropa – este un concept introdus de această lucrare, ce presupune europenizarea-regionalizarea-localizarea concomitentă a MOBILITĂŢII, în cadrul integrat al eEUROPE.

Mobilitatea este un element fundamental al dezvoltarii socio-economice şi sprijină accelerarea tranziţiei spre Knowledge Economy, concomitent cu creşterea creativităţii, productivităţii, competitivităţii, calităţii vieţii în UE.

Europa bazata pe cunoştinţe este dezvoltata prin mobilitate si ambientul inteligent creat.

“EUROPE-of-Knowledge or Knowledge Europe is developed on mobility and ambient intelligence”.

Via: mBiz: Mobile Business -  Mlesnita R.A., Editura AcademicPres, 2009, Cluj-Napoca – (ISBN 978-973-744-183-6)