PAPILOMATOZA VIRALĂ CANINĂ

•    Etiologie: virusul papilomatozei orale canine (COPV) fam. Papovaviridae;
virusuri nedezvoltate, AND dublu catear; se reproduce în nucleul
celulei infectate, eliminare prin citoliză

- transmitere -naturala necunoscută: probabil contact între virus şi mucoasa bucală
-experimental: prin inoculări
- Forme ale papilomatozei virale canine:
-    orală
-    oculară
-    cutanată
- loc de elecţie pentru creştere – mucoasa orală, ochiul, pielea mai rar (la piele s-ar putea  sa fie alt Papovavirus)

•    Simptome: forma orală: câinii sub 2 ani
-    localizări: marginea buzelor (mucoasa)
palatul – dur
- moale
limba
faringele
epiglota
- in plus: gingii, laringe, reg. glotică
-    de regulă: leziuni multiple
-    leziunea este iniţial netedă, albă, uşor proeminentă, fară consecinţe –exceptie diseminarea virusului în cavitatea bucală; ulterior suprafaţa se aspreşte, aspect conopidiform, pâna la
2 cm Ø, numărul creşte în 4-6 săaptămâni
-    alte semne:  halena consecutive necrozei leziunilor, hemoragii secundare  traumatismelor, salivă consistentă sau refuzul hranei

forma oculară: câinii între 6 săpt.- 4 ani
-    marginea pleoapei, conjunctiva sau cornea implicate bilateral
-    leziunile asem. cu cele bucale, nu atât de distinvctive
Dd: adenoame sebacee, adenocarcinoame, melanoame, carcinomul cel. Scvamoase, histiocitom, mastocitom, carcinom cu cellule bazale, fibroame, lipoame.

forma cutanată: câinii mai vârstnici, mai ales masculii de rase:
Cocker Spaniel, Kerry blue t.
-    papiloamele cutanate pot fi date de virus- nu e sigur
-    localizare: menbre posterioare, coadă, solitare sau multiple, cu aspect variabil, mai mici 0.5 cm Ø, bine circumscrise, moi, netede sau keratinizate
-    la Greyhound in Australia 12-18 luni, distal carpian, regresie in 9 sǎpt.

•    Diagnostic: – istoric, examen clinic eventual progres/regres
-    confirmare histologică in forma oculară
•    Tratament: – forma orala – o boală autolimitantă
cu regresie spontană în 12 săpt.

-    în formele grave, traume massive-exiczare chirurgicală care poate accelera vindecarea
-    crio-electrochirurgia poate evita diseminarea virusului
•    Prognostic: favorabil, imunitate pe viaţă
-    când (rar) nu se remit spontan Vincristin 0.8 mg/m2 , iv, 1x/săpt. sau ciclofosfamidă  300 mg/m2  , iv, 1x/săpt.
-    uneori răaspuns absent la tratament
-    forma oculară: tratam. chirurgical, în deosebi în iritaţii sau malignizare, criochirurgie
-    evaluare histopatologică, prognostic favorabil
-    cutanată: chirurgie; prognostic favorabil
Utilitatea vaccinului autolog dificil de evaluat datorită remisiei spontane- probabil valoare mică
La câinii operaţi, autovaccinul poate grǎbi involuţia, uneori.
•    Prevenţie – experimental, preparatele din virus adjuvantate sc. sau im. au protejat câinii faţă de infecţia de control, alteori reacţie papilomatoasă la locul de inoculare
-    vaccinarea de rutină nu se indică

•    Sănătate publică: fără riscuri

Biliografie: DR. S. FLORESCU,DR.B. ANGLITOIU, DR.I. POPA,DR.B.RADU

Articol publicat de: Loredana Hodis

. Morfofiziologia ţesutului adipos

La mamifere ţesutul adipos este un ţesut multilolcular per ansamblu, organul adipos, fiind alcătuit din depozite subcutanate şi viscerale. Unele părţi ale acestor depozite sunt brune corespunzând ţesutului adipos brun, majoritatea sunt însa albe corespunzând ţesutului adipos alb. Acest organ este bogat în vase sanguine şi nervi, dar densitatea lor este mai mare în zonele brune. Zonele albe conţin un număr variabil de adipocite brune, numărul acestora variind cu vârsta, starea de întreţinere şi condiţiile de mediu. S-a obervat în urma unor experimente efectuate la şobolan că ţesutul adipos alb se poate transforma în ţesut adipos brun, printr-o transformare directă a adipocitului (Cinti S. 2005).
Fără îndoială, în ciuda diferenţelor subtile în ceea ce priveşte expresia genică, depozitele de ţesut adipos variază în ceea ce priveşte structura, compoziţia şi impactul asupra organelor învecinate. Depozitele de grăsime pot fi considerate ca mini-organe, având funcţii specifice locaţiei, precum şi funcţii comune tipului celular (Cinti S. 2005).
Ţesutul adipos brun este specializat în producerea de energie termică, în acest ţesut sunt stocate lipidele care servesc  în primul rând la producerea de energie termică.
În ţesutul adipos alb sunt stocate trigliceridele care furnizează pe termen lung un combustibil de rezervă pentru animale. Până la 85 % din greutatea adipocitelor constă în lipide. În plus, faţă de depozitarea combustibilului, ţesutul adipos alb poate acţiona ca un izolator termic şi protejează organele de alte daune mecanice.
Celulele adipoase de la nivelul ţesutului adipos alb-galben sunt celule de formă rotundă, cu dimensiuni cuprinse între 50 şi 200 m. Aceste celule conţin o singură picătură lipidică care împinge nucleul şi citoplasma la periferie.  Se pot supraîncărca cu lipide acestea depozitându-se la acest nivel sub forma de trigliceride. În ţesut celulele sunt dispuse sub formă de grupuri, noduli sau paniculi adipoşi.
Ţesutul adipos alb-galben este bine reprezentat formând aproximativ 20% din greutatea unui adult, răspândirea lui putând diferi destul de mult de la o specie la alta. Zonele în care este cel mai bine reprezentat sunt hipodermul, în jurul unor organe, de-a lungul vaselor sanguine. Ţesutul adipos este un ţesut bine vascularizat şi inervat.
Ţesutul adipos brun este format din celule adipoase brune culoarea fiind dată de conţinutul ridicat în citocrom din mitocondriile citoplasmatice şi datorită vascularizaţiei mai bogate. Celula adipoasă brună are formă rotundă sau poligonală, este mai mică putând ajunge la 60 m, are nucleul dispus central si conţine un număr mai mare de picături lipidice de diferite mărimi, putând ajunge la 25m, care sunt dispersate în citoplasmă. Mitocondriile pot varia ca dimensiuni şi formă, putând fi rotunde ovale sau filamentoase.
Ţesutul adipos brun este bine reprezentat la embrion şi nou-născut, cea mai mare parte fiind înlocuit treptat cu ţesut adipos alb-galben. La adulţi ţesutul adipos brun este bine reprezentat la nivel abdominal, în mediastin, perineal, în jurul aortei, în regiunea gâtului.
Aproximativ 60% până la 85% din masa ţesutului adipos alb este reprezentată de lipide, dintre care 90-99% sunt trigliceride. Mai sunt prezente mici cantităţi de acizi graşi liberi, digliceride, colesterol, fosfolipide şi cantităţi infime de esteri ai colesterolului şi monogliceride. Aproximativ 90% din această mixtură de lipide sunt reprezentate de 6 acizi graşi: miristic, palmitoleic, stearic, oleic şi linoleic. Profilul acestor acizi graşi în ţesutul adipos poate varia in funcţie de compoziţia dietei. Restul masei ţesutului adipos alb este formată din apă (5-30%) şi proteine (2-3%).
Ţesutul adipos alb nu este aşa bogat vascularizat ca ţesutul adipos brun, dar fiecare adipocit este în contact cu cel puţin un capilar sanguin. Acest aport sanguin asigură suficient suport pentru un metabolism activ, care are loc la nivelul benzii citoplasmatice înguste care înconjoara picătura de grăsime.
Bibliografie:
Christiaens V., H.R. Lijnen, 2006. Role of the fibrinolytic and matrix metalloproteinase systems in development of adipose tissue. Arch. Physiol. Biochem.
Claffey K.P., W.O. Wilkinson, B.M. Spiegelman, 1992, Vascula endothelial growth factor. Regulation by cell differentiation and activated secondary message pathways. J Biol Chem.,
Articol publicat de: Loredana Hodis

Intrând în detaliu, am aflat că dintre cele 394 de adrese de e-mail neprofesionale, majoritatea aparţin unor webmail-uri cunoscute şi doar 45% unor webmail-uri mai puţin cunoscute, pe care le-am trecut la rubrica “Altele”din tabelul de mai jos.

Creşterea numărului de site-uri ale ONG-urilor, astfel încât fiecare dintre ele să aibă un site, ar conduce la o dinamizare a societăţii civile şi la o mai bună servire a cetăţenilor, care sunt tot mai nemulţumiţi de prestaţia, birocraţia şi corupţia din instituţiile guvernamentale, publice, locale şi centrale.

De asemenea, prezenţa lor masivă în piaţa virtuală ar mobiliza fonduri, donaţii şi ar genera proiecte de interes pentru comunitaţi şi diferitele categorii sociale, ignorate de instituţiile abilitate ale statului.

via:Elemente de Mobile Marketing (eMarketing/mMarketing) : Mlesnita R.A., Zifceac A., Editura AcademicPres,  2009, Cluj-Napoca (ISBN 978-973-744-190-4)

Studiul pieţei virtuale a zootehniei românesti

În perioada martie-iunie 2009 a fost continuată cercetarea pieţei virtuale a zootehniei din România. Am creat un eşantion format din 261 de firme din toată ţara, utilizând ca surse de informaţii cataloagele şi directoarele online pentru firme.

Fiecare firmă a fost introdusă în baza de date cu următoarele informaţii: denumirea, adresa, telefonul, faxul, e-mail-ul, site-ul, domeniul de activitate.

În urma analizării datelor existenţei pe piaţa virtuală a zootehniei, sintetizăm rezultatele în următorul tabel:

Tabelul nr. 4.31. Utilizarea adreselor de e-mail şi a website-urilor în cadrul firmelor zootehnice din România (2009)

În continuare analizăm webmail-urile agreate şi folosite de firmele zootehnice.

Tabelul nr. 4.32. Numărul şi ponderea e-mail-urilor utilizate de firmele zootehnice (2009)

Dintre cele 261 de firme zootehnice examinate, 19 au website-uri proprii, reprezentând doar 7.3% din total

Via: Elemente de Mobile Marketing (eMarketing/mMarketing) : Mlesnita R.A., Zifceac A., Editura AcademicPres,  2009, Cluj-Napoca (ISBN 978-973-744-190-4)

e-Bursa Futures este mecanismul virtual ce acţionează pe Piaţa Futures şi priveşte atenuarea a trei factori de risc: cursul valutar, rata dobânzii şi volatilitatea preţului mărfurilor.e-Bursa

Companiile o folosesc drept sistem de protecţie, prin care să anticipeze evoluţia preţului şi să diminueze pierderile la livrarea mărfii, datorită modificării cursului valutar.

Contractul Futures: este o obligaţie asumată într-o piaţă organizată de a vinde/cumpăra un anumit activ (monetar, financiar, marfă), la o anumită dată în viitor, la preţul stabilit în momentul încheierii tranzacţiei. Cu excepţia preţului, toate elementele contractului sunt standardizate, respectiv: unitatea de tranzacţionare, cotaţia, pasul, limita de oscilaţie zilnică, marjele de risc, scadenţa, lichidarea la scadenţă.

Pentru a tranzacţiona contracte futures, un client trebuie mai întâi să depună la societatea de brokeraj o suma de bani numită marjă. Această marjă reprezintă o garanţie ca cel care castigă îşi va încasa banii, iar cel care pierde îi va plăti. Pentru obţinerea de profit din tranzacţionarea contractelor futures se merge pe principiului: “cumpără ieftin şi vinde scump”, indiferent de ordine sau “cumpără când anticipezi o creştere a preţului şi vinde când anticipezi o scădere a preţului”.

Utilizând contractele de futures pentru protecţie împotriva riscului valutar, un agent economic îşi poate stabili în avans cursul la care va cumpăra o anumită valută, ca să-şi plătească importurile sau cursul la care va vinde o anumită valută rezultată din activitatea de export pe care o desfaşoară. Această operaţiune poartă numele de hedging.

Un exemplu relevant este Platforma Virtuală de tranzacţionare pe piaţa futures: “Saggitarius Futures and Options Trading”, www.bmfms.ro realizată de Bursa Monetar-Financiară şi de Mărfuri din Sibiu şi Casa Română de Compensaţie.

Via: mBiz: Mobile Business -  Mlesnita R.A., Editura AcademicPres, 2009, Cluj-Napoca – (ISBN 978-973-744-183-6)

Electronic  exchange (e-Bursa or v-Bursa ) is a virtual mechanism through which are effectuated commercial transactions with products and services ,using the Internet e-Bursa is serving one or more virtual market,trading a product,a product range or different products/services

The exchenges  were developed either through the expand and digitalization of operation for goods and values ,or through the creation of new v-echenges on Intenet,These v-exchenges can be created free and versatile by anyone ,anywhere,anytime and for any product or service that is considered ngotiable and marketable

Each v-exchange has a portal that coontain information about products and services that she trades and rules of the game.The virtual tools through which the negotiation on-line are achieved and the transaction are signed are:e-rings,chat rooms(with text online),messenger(with transfer next,sound and picture),negotiation forum;maiul group ,telle mobile conference

E-bursa contains securized internal forum through which the members of some communities can inform each other  regarding the course of transaction,quotations,payment and delivery condition ,currency rate ,events or interest news.On the request can be achieved reports and queries in  database ,schedules,roadmaps and planing,applications for manage the supply chain /dissolution or management of resources

The owners or shareholders of e-Bursa settle  particapation fees  for the companies that want to submit  offers and  request or to make the transactions .The comission is ussualy a percentage  of transaction value ,but are practiced and fixed fees to particapate

Bursele virtuale urmează aceleaşi tipuri de burse ca şi cele fizice:Virtual exchanges follows the same types of exchange as the physical ones :

• stock exchange
• goods and services exchange

e-Stock-exchange acţiuni, valute.is a mechanism ofthe  free capital market through which it is trading :securities,stocks,currencies

Bucharest Stock exchange www.bvb.ro are operating on capital market in Romania ,based on a regulation accepted  by brokerage societies and by the companies that share

e-Exchange of goods and services is a mechanism of free market of goods to which are traded products and services

The most representative exchanges in romania are:Romanian Exchange of Goodswww.brm.ro.Transylvanian Exchangewww.e-bursa.ro that became  BRM Terminal Cluj-Napoca:http://cjbrm.e-bursa.ro,Building Exchange www.bursa-constructii.ro,Commodities Marker Roads Transport,www.bursatransport.ro,Romanian Exchange of debt www.bursa de creante.ro and others

Via: mBiz: Mobile Business -  Mlesnita R.A., Editura AcademicPres, 2009, Cluj-Napoca – (ISBN 978-973-744-183-6) Translated by:Rusu Iuliana