Argumente ale unei noi viziuni
Cine suntem noi in contextul unor ipoteze care sustin ca reprezentam produsul unei activitati virale? In ce masura suntem legati de aceste entitati care secole la rand au „decimat” corpul uman si existenta insasi a vietii?
De cele mai multe ori virusurile sunt vazute intr-o lumina nefavorabila, insa cercetarile actuale determina la schimbari majore ale acestei optici . De fapt, daca ne gandim bine, probabil ca omenirea nici n-ar fi existat fara virusuri. Autorul Michael Brooks chiar scrie despre aspectele favorabile legate de ceea ce inseamna a imparti planeta cu aceste nemiloase masini de ucis. Iata cateva motive pentru care ar trebui sa iubim virusurile.
Aproape tot AND-ul nostru isi are originea in virusuri
Undeva la 8 procente din AND-ul nostru are, fara tagada, origine virala. Intre 40 si 50 la suta este posibil sa fie asemanatoare virusului, iar mare parte din restul genelor noastre se comporta precum genele virale.
Sunt factori ai evolutiei
Modul in care virusurile tau si lipesc ADN-ul i-a condus sa creeze diversitatea esentiala evolutiei prin selectie naturala. Multe virusuri nu numai ca isi distrug gazda si se inmultesc dupa bunul plac, ci si intra in genomul gazdei si se multiplica doar atunci cand celula se divide. Analiza genetica a fiecarui organism viu a adus la iveala prezenta ADN-ului viral, aceasta fiind ocazional o informatie utila pe care celula o poate utiliza. In acest scenariu, ADN-ul viral poate modifica radical ceea ce face un organism – ducand la noi directii de evolutie.
Pot sa distruga bacteria rezistenta la antibiotice
De mai bine de un secol este bine stiut ca virusurile pot fi folosite sa distruga bacterii. De exemplu, in 1917, microbiologistul canadian Félix d’Hérelle, a vindecat peste noapte un copil de dezinterie, prin administrarea unei soultii ce continea virusuri distrugatoare de bacterii. Totusi, in era antibioticelor, virusurile au fost date la o parte. Odata cu venirea antibioticelor virusurile au fost puse pe tusa. Virusuri mancatoare de bacterii au fost studiate la UCL (University College London), in cazul anumitor infectii ale urechii – de examplu. Inca nu este clar daca bacteria poate sa dezvolte rezistenta la atacul unor virusuri.
Sunt capabile sa faca terapia genelor
Virusurile au fost folosite ca intermediare in transferul genelor in ochii a patru persoane care sufereau de orbire ereditara. Rezultatul a fost o imbunatatire a vederii. Speranta pe viitor este ca virusurile modificate sa poata sa fie folosite in tratamentul a mai multor boli genetice. De asemenea, virusurile sunt folosite pentru a transmite material genetic ce poate vindeca SIDA.
Virusurile ar putea sa vindece cancerul
Reovirusul, relativ inofensiv omului, este in teste, ca un fel de “catalizator”, pentru medicamentele anti-cancer. Functioneaza prin infectarea celulelor canceroase ce au o forma mutata a genei Ras. Aceasta gena duce la o crestere celulara exponentiala, dar in acelasi timp face celulele vulnerabile la acest virus. Testele de pana acum arata ca reovirusurile omoara aceste celule si ajuta medicamentele anti-cancer sa-si faca treaba.
Cercetatorii dintr-un spital din Nagasaki au gasit un virus, care ocazional provoaca leucemie si care, se pare ca reduce sansele de a dezvolta cancer la stomac cu o treime.
Virusul Epstein-Barr, care este purtat de 90% din intreaga populatie a globului, nu da nici un simptom in majoritatea dintre noi. Totusi, cateodata poate duce la un cancer asemanator leucemiei, numit limfom Burkitt. Dar virusul poate fii folosit, de asemenea, in batalia impotriva cancerului. Produce enzime ce pot fi marcate cu molecule radiocative, pentru a face cancerul vizibil la scanare. Studiile au aratat ca virusurile folosite in a perturba (sau distruge) mecanismele celulare, pot fi folosite in a sparge si a omori celulele canceroase.

Bibliografie:
www.toptez.com
www.sciencemag.com

http://www.newscientist.com/

Articol elaborat de Zamfira Dinca

ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI DE PRODUSE ECOLOGICE

Daniel CHICIUDEAN

University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, 3-5 Manastur St., 400372, Cluj-Napoca, Romania; chiciudean.daniel@yahoo.com; sfunar@ yahoo.com

Rezumat. Prin cercetarea realizată în cadrul lucrării de faţă s-a încercat crearea profilului consumatorului de produse ecologice de pe raza localităţilor Cluj-Napoca şi Bistriţa precum şi identificarea comportamentului de cumpărare al consumatorilor a factorilor de influenţă asupra acestuia şi totodată cunoştinţele şi atitudinile acestora cu privire la alimentele ecologice. În urma cercetării realizate s-a ajuns la concluzia că majoritatea respondenţilor au consumat alimente ecologice şi că printre factorii care îi determină să consume în continuare se numără calitatea, gustul, energia şi modul sănătos trai pe care îl oferă aceste alimente.Preţul precum şi recomandările din partea cunoştinţelor consumatoare de alimente bio au o importanţă foarte mare pentru consumatorul de produse ecologice în cadrul procesului de achiziţionare a acestora.

Cuvinte cheie :Alimente ecologice, profilul consumatorului, atitudini, procesul de achiziţionare

INTRODUCERE

Sănătatea este atât de strâns legată de fericirea noastră, încât nimeni nu-şi permite să o neglijeze. Din acest motiv ea ar trebui să constituie una din principalele preocupări ale oamenilor. Printre primele două acţiuni pe care omul le poate întreprinde pentru a-şi forma o viaţă sănătoasă sunt evitarea sedentarismului şi alimentaţia sănătoasă.
În ceea ce priveşte sedentarismul, acesta poate fi evitat prin ieşiri în aer liber, sport, plimbări, cu alte cuvinte tot ceea ce înseamnă mişcare. Iar alimentaţia sănătoasă presupune pe lângă mese regulate şi o cantitate însemnată de lichide pe zi, şi consumul de alimente neprocesate genetic, adică procurate pe cale naturală. Aceste alimente neprocesate, numite şi ecologice, biologice sau organice, reprezintă de fapt acele produse certificate de organisme autorizate, în componenţa cărora nu intră aditivi chimici de sinteză (spre exemplu: arome, coloranţi, conservanţi etc. ) decât cu excepţia câtorva care sunt naturali, şi care sunt realizate după anumite standarde de calitate astfel încât să asigure un mod sănătos de trai.

MATERIALUL ŞI METODA

Scopul acestei cercetări de marketing este să identifice reacţia pozitivă sau negativă, mai exact atitudinea consumatorilor faţă de produsele alimentare ecologice.
În acest sens s-a utilizat cercetarea cantitativă care descrie comportamentul unei populaţii faţă de problema studiată, utilizându-se metode de cuantificare şi analize statistice în interpretarea rezultatelor. De asemenea, cercetarea cantitativă poate fi descrisă ca şi „o cercetare concluzivă, bazată pe eşantioane reprezentative, pe o evaluare numerică a variabilelor şi pe metode statistice de analiză, iar descoperirile obţinute pot fi folosite pentru a recomanda un curs final de acţiune”. (Plăiaş, 2008:149)

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Alimente consumate şi Suma cheltuită pentru acestea
Suma cheltuita intr-un an cu achizitia de alimente bio Total
Alimente eco consumate
Pana in 100 lei Intre 101-200 lei Intre 201-300 lei Intre 301-400 lei
Intre 401-500 lei Peste 500 lei
Au achizitionat produse bio de baza 5 4 5 3 2 9 28
Au achizitionat fructe/legume 9 6 5 5 2 13 40
Au achizitionat lapte 5 6 3 4 3 13 34
Au achizitionat bauturi 4 5 2 3 1 9 24
Au achizitionat cereale/biscuiti 10 7 6 4 4 13 44
Au achizitionat dulciuri 2 3 1 2 4 13 25
Total 17 14 7 6 9 26 79

Din rezultatele obţinute reiese faptul că cele mai consumate alimente ecologice sunt cele din categoria cereale/biscuiţi respectiv fructe/legume, iar suma pe care subiecţii o alocă într-un an de zile cu achiziţia acestora este peste 500 lei. Un prim motiv pentru care majoritatea subiecţilor consumă cerelale/biscuiţi respectiv fructe/legume ar fi faptul că acestea au parte de o promovare mai intensă, adică pot fi găsite inclusiv în hypermarketuri, existând din ce în ce mai multe magazine care produc alimente ecologice sub denumirea brandului lor, spre exemplu: Cora, Auchan etc. făcând comparaţie cu celelate produse (ulei, zahăr, lapte, etc) care se găsesc mai mult în magazinele specializate pe alimente ecologice.
Subiecţii intervievaţi, după cum arată şi tabelul prezentat mai sus, nu alocă o sumă foarte mare alimentelor ecologice într-un an, cauzele principale fiind preţurile mai mari sau accesabilitatea redusă. De aceea este necesară o promovarea mai agresivă pentru a justifica preţurile ridicate, precum şi pentru a lămuri populaţia cu privire la beneficiile pe care le are consumul de alimente ecologice.
Cunoscând cele mai consumate categorii de alimente ecologice şi suma alocată într-un an de zile cu achiziţia acestora, în continuare se va determina frecvenţa cu care se achiziţionează, în funcţie de categoria de vârstă a subiecţilor. Pe baza acestei corelaţii se va putea observa ce categorie de vârstă este mult mai deschisă la achiziţia de produse alimentare eco.

Graficul 1 : Frecvenţa achiziţiei în funcţie de vârsta pe intervale a respondenţilor

Categoria de vârstă cu un pronunţat comportament comercial privind alimentele ecologice este cea cuprinsă între 18 – 23 de ani. Dintre cei care aparţin acestei categorii 7,5% au cumpărat alimente eco foarte des, 10% des, şi doar 2,5% rar. Pe de altă parte este categoria de vârstă 33 – 56 de ani care ar trebui încurajată, stimulată prin strategii de desfacere şi promovare, să cumpere mai des astfel de alimente, deoarece deţine o pondere foarte mică (1,25%), la achiziţia de alimente ecologice. După cum bine poate fi văzut şi în graficul de mai sus, vârsta influenţează puternic comportamentul comercial pentru alimente ecologice, tinerii având un comportament de cumpărare mult mai pronunţat faţă de acestea, în timp ce subiecţii peste 33 de ani sunt greu de influenţat deoarece comportamentul lor de cumpărare este deja format si stabil.
CONCLUZII

Pe baza analizelor realizate se pot desprinde mai multe concluzii cu privire la alimentele ecologice. Pentru început se poate evidenţia faptul că din totalul de 103 persoane chestionate, 79 au cumpărat respectiv consumat cel puţin o dată alimente ecologice. Faptul că numărul persoanelor care nu au consumat este mai mic faţă de a celor care au consumat arată că această categorie de alimente, a stârnit cel puţin interesul sau curiozitatea consumatorilor . Ceea ce este foarte important de remarcat este că majoritatea consumatorilor sunt de sex feminin, motivul principal în acest caz fiind importanţa mai mare acordată alimentaţiei pe care o consumă în comparaţie cu bărbaţi, femeile fiind mereu atente la ingredientele pe care le conţin alimentele.
De asemenea, un alt motiv important este faptul că ele sunt principalele responsabile de activitatea comercială în familie, aşadar sunt primele care observă noile tendinţe de pe pieţele alimentare şi nu doar.
Din totalul categoriilor de alimente eco, cele mai consumate s-au dovedit a fi cerealele/biscuiţii, dulciurile şi laptele. Acest lucru se explică prin prisma faptului că au parte de o promovare mai intensă, adică pot fi găsite inclusiv în supermarketuri şi hipermarketuri, existând din ce în ce mai multe magazine care produc astfel alimente ecologice sub denumirea brandului lor, spre exemplu: Cora, Auchan etc. Întrebaţi de unde pot procura alimentele eco, tot universul investigat a afirmat că se găsesc cu mare uşurinţă doar în magazinele specializate, iar peste jumătatea dintre aceştia susţin că şi magazinele virtuale şi hipermarketurile deţin o gamă largă de produse, şi majoritatea exclud ideea de a le găsi în magazine „de cartier”.

BIBLIOGRAFIE

1. Funar Sabina, Gabriela Chirla, Olimpia Ţugui, 2011, “Aplicaţii practice privind comportamentul consumatorului”, Editura ACADEMICPRES, Cluj-Napoca
2. Plăiaş I., 2005, “Comportamentul consumatorului”, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca
3. ***http://www.ecomagazin.ro/, ultima accesare 18.11.2011
4. ***http://www.produsebio.com/, ultima accesare 25.11. 2011

Articol elaborat de CHICIUDEAN DANIEL

OPORTUNITĂŢILE OFERITE DE BURSELE MARIE CURIE

Daniel CHICIUDEAN
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Calea Manastur 3-5, 400372, Cluj-Napoca, Romania; chiciudean.daniel@yahoo.com

Rezumat.. Principalul obiectiv al cercetarii de fată îl constituie Bursele Marie Curie care au înregistrat o creştere a numărului de aplicanţi comparativ cu anii precedenţi. Metoda de cercetare îl constituie studiul literaturii ştiinţifice. Principalele concluzii ce pot fi desprinse se referă la oportunitatea extraordinară oferită cercetătărilor români.

Cuvinte cheie: eligibilitate, bursier, competitivitate

INTRODUCERE
Bursele Marie Curie sunt burse de cercetare europene pre- si postdoctorale, cit si pentru cercetatorii experimentati. Bursele sint acordate de Comisia Europeana in diferite discipline prioritare ale programului FP6 sau FP7. Criteriile de eligibilitate sunt redate mai jos în funcţie de tipul bursei dorite:
- Early stage researcher (EST): maxim 4 ani de experienta dupa terminarea facultatii, sau altei forme de invatamint care oferă acces pentru cursurile de doctorat
- Experience researcher (ER) 4-10 ani, si mai multe de 10 ani de experienta, diploma de doctor este obligatorie.

MATERIAL ŞI METODĂ

Principala metodă utilizată este studiul literaturii ştiinţifice şi urmărirea legislaţiei în domeniul burselor Marie Curie precum şi diverse intterviuri ale persoanelor beneficiare. Acest lucru oferă un cadru mai larg înţelegerii şi popularizării acestui tip de experienţă ştiinţifică.

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Comisia Europeană (2010) afirmă că aproape 5 000 de cercetători au depus cereri în anul 2010 pentru bursele Marie Curie, finanţate de UE, ceea ce reprezintă o creştere de 20 % faţă de anul trecut şi de 70 % faţă de 2008. Se vor acorda aproximativ 800 de burse, în valoare totală de 150 de milioane EUR, pentru cercetătorii care lucrează la proiecte de până la trei ani într-o altă ţară. Pentru prima dată este disponibilă o categorie de finanţare pentru cercetătorii care doresc să îşi reia cariera după o pauză. Peste 15 000 de cercetători au primit burse individuale Marie Curie, de la înfiinţarea acestora în 1990. Pentru acest tip de burse pot aplica cercetători cu doctorat sau cu experienţă de cercetare de cel puţin patru ani. Sprijinul este acordat pentru cercetătorii care se studiază în Europa, dar şi în alte părţi ale lumii dar şi pentru cercetători de vârf din afara UE care doresc să realizeze proiecte de cercetare în Europa. Cererile pentru burse sunt supuse evaluării de către un comitet independent alcătuit din oameni de ştiinţă renumiţi la nivel european şi internaţional. Aceasta a se bazează pe calităţile ştiinţifice ale proiectului şi pe impactul probabil al acestuia asupra competitivităţii europene, precum şi pe excelenţa institutului gazdă şi a cercetătorului. Ca urmare a numărului mare de solicitanţi, se finanţează doar cele mai bune proiecte. Rezultatele selecţiei 2010 sunt aşteptate spre sfârşitul anului. Bursierii Marie Curie beneficiază de o formare profesională excelentă care îi pregăteşte pentru viitoare locuri de muncă. Ei primesc contracte de angajare de până la trei ani, precum şi prestaţii sociale complete şi o pensie. Bursele includ şi o contribuţie la costurile de cercetare şi formare.

CONCLUZII
Toate acţiunile Marie Curie fac parte din programul denumit „Persoane” din cadrul celui de-Al 7-lea program-cadru pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică. Impactul pozitiv asupra cercetătorilor este indiscutabil de aceea în anul 2011, acestea vor avea un buget total de 772 de milioane EUR şi sunt aşteptate să creeze 7 000 de noi locuri de muncă fapt ce conduce la o concurenţă sporită.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. ***www. http://ec.europa.eu, ultima accesare 23 ianuarie 2012
2. *** http://www.dae.gov.ro , ultima accesare 24 ianuarie 2012

Articol publicat de: Daniel Chiciudean

ANALIZA INTENŢIILOR DE CUMPĂRARE ALE CONSUMATORULUI DE PRODUSE ECOLOGICE

Daniel CHICIUDEAN

University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, 3-5 Manastur St., 400372, Cluj-Napoca, Romania; chiciudean.daniel@yahoo.com; sfunar@ yahoo.com

Rezumat. Prin cercetarea realizată în cadrul lucrării de faţă s-a încercat crearea profilului consumatorului de produse ecologice de pe raza localităţilor Cluj-Napoca şi Bistriţa precum şi identificarea comportamentului de cumpărare al consumatorilor a factorilor de influenţă asupra acestuia şi totodată cunoştinţele şi atitudinile acestora cu privire la alimentele ecologice. În urma cercetării realizate s-a ajuns la concluzia că majoritatea respondenţilor au consumat alimente ecologice şi că printre factorii care îi determină să consume în continuare se numără calitatea, gustul, energia şi modul sănătos trai pe care îl oferă aceste alimente.Preţul precum şi recomandările din partea cunoştinţelor consumatoare de alimente bio au o importanţă foarte mare pentru consumatorul de produse ecologice în cadrul procesului de achiziţionare a acestora.

Cuvinte cheie :Alimente ecologice, profilul consumatorului, atitudini, procesul de achiziţionare

INTRODUCERE

Cercetările privind alimentele ecologice constituie o temă relativ nouă, iar numărul acestora creşte odată cu creşterea cererii pentru acestea. Aşadar o persoană care conştientizează importanţa alimentaţiei pentru sănătate va accepta cu siguranţă să acorde atenţie sporită calităţii acesteia, plecând şi de la premiza că o alimentaţie nesănătoasă, cu costuri mici, implică ulterior costuri ridicate ale actului medical.
Lucrarea este structurată în trei mari părţi. Din prima parte care abordează stadiul actual al cunoaşterii în domeniu fac parte două mari capitole şi-anume: atitudinile consumatorului şi alimente ecologice. S-a încercat astfel o definire a atitudinilor ca şi concept utilizat în marketing cu componentele principale ale acestora, principalele funcţii şi caracteristici precum şi relaţia între atitudine şi comportament.

MATERIALUL ŞI METODA

În vederea colectării informaţiilor necesare a fost elaborat un chestionar cuprinzând 23 de întrebări. Tipul de întrebări formulate şi utilizate în cadrul chestionarului a fost adaptat populaţiei studiate şi listei informaţiilor dorite a fi obţinute, astfel:
 pentru identificarea coordonatelor principale ale consumatorilor de alimente bio s-au utilizat întrebări închise, cu răspuns unic şi/sau multiplu;
 în scopul identificării principalelor caracteristici şi beneficii ale alimentelor bio s-au formulat mai multe întrebări închise cu scale asimetrice, iar în unele cazuri s-a utilizat scale asimetrice Likert de exprimare a acordului /dezacordului (cu număr impar de opţiuni);
 pentru investigarea loialităţii consumatorilor s-au formulat şi utilizat întrebări închise cu un singur răspuns, iar pentru a determina caracteristicile demografice ale respondenţilor (vârstă, studii, venit,sex şi domiciliu) s-a folosit un set de întrebări închise cu răspuns unic.
În cadrul chestionarului, s-a ales utilizarea scalelor asimetrice oferind posibilitatea alegerii de către subiecţi a unui răspuns neutru.
În privinţa succesiunii întrebărilor, s-a plasat la începutul chestionarului întrebările mai simple, cu efort mai mic de concentrare, iar pe parcurs s-au abordat progresiv întrebări din ce în ce mai dificile iar cele de identificare a caracteristicilor demografice au fost plasate la finalul chestionarului, astfel încât să se evite posibilitatea ca subiecţii să nu dorească să răspundă încă de la începutul anchetei.

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Conform rezultatelor observate pe graficul 1, se poate afirma că respondenţii cu siguranţă vor dori să repete achiziţia de alimente ecologice. Pentru a putea fi dovedită această afirmaţie, va fi realizat un grafic, în care se vor prezenta răspunsurile respondenţilor la intenţia de recumpărare.

Graficul 1 Intenţia de recumpărare a alimentelor ecologice de către subiecţii chestionaţi.

Din totalul celor care au cumpărat/consumat cel puţin o dată alimente ecologice, 97% doresc să recumpere astfel de alimente. Aşadar, cei care sunt mulţumiţi de experienţa de consumator, vor dori să cumpere în continuare produse eco, observându-se cât de mult influenţează experienţa de consumator viitoarea achiziţie. În aceste condiţii, trebuie acordată o atenţie deosebită consumatorilor, astfel încât experienţa cu alimentele ecologice să fie plăcută.
Cu siguranţă există o mare diversitate de motive pentru care respondenţii doresc să recumpere alimente eco, şi pentru a afla câteva dintre acestea s-a realizat următoarea corelaţie:

Graficul 2 Corelaţie între intenţia de recumpărare şi beneficiile alimentelor eco.

Cu ajutorul graficului de mai sus, se pot enumera principalele motive care determină subiecţii chestionaţi să recumpere alimente ecologice. Aşadar primul motiv este gustul natural, al doilea faptul că menţin sănătatea, al treilea protejarea mediului, iar ultimul motiv faptul că menţin silueta corporală. Cunoscând aceste motive, important este ca ele să fie menţinute la un nivel cât mai mare posibil.
Anumite recomandări venite din partea cunoştinţelor/persoanelor dragi au un impact puternic pentru unii oameni, determinându-i pe aceştia din urmă să încerce alimentele ecologice, chiar dacă înainte acest gen de alimente nu prezentau un interes deosebit pentru ei. Pentru a vedea dacă subiecţii acestui studiu intră în categoria celor care fac recomandări, corelaţia următoare explică dacă femeile sau bărbaţii, consumatori ai alimentelor ecologice recomandă consumul acestora şi altor persoane.

Graficul 3 Corelaţie între intenţia de recomandare a alimentelor eco şi sexul respondenţilor.

Persoanele de sex feminin şi-au exprimat clar intenţia de a recomanda şi altora să consume produse neprocesate genetic. Acestea sunt principalele implicate în activitatea de cumpărături casnice, şi împărtăşesc între ele caracteristicile noilor produse sau tendinţe apărute pe piaţă astfel explicându-se intenţia lor de recomandare. Faptul că produsele sunt recomandate arată încrederea consumatorilor în acestea, experienţa plăcută cu produsul, şi fidelitatea consumatorilor este garantată în această situaţie.

CONCLUZII

Toţi respondenţii au afirmat că vor recumpăra aceste alimente şi prin urmare le vor recomanda şi altora. Faptul că produsele sunt recomandate arată încrederea consumatorilor în acestea, experienţa plăcută cu produsul, aşadar fidelitatea consumatorilor este garantată în această situaţie.
Ţinând cont de obiectivele acestei cercetări de marketing şi de concluziile rezultate din analiza datelor se va încerca realizarea profilului consumatorului de alimente ecologice.
Conform datelor obţinute principala persoană angajată în procesul de cumpărarea, precum şi cea care consumă cel mai mult alimente ecologice este femeia, care are studii universitare nivel master, cu venituri între 3500 – 3999 lei şi în grupa de vârstă 27 – 32 de ani. Tipul de consum alimentar este specific în mai mare măsură celui vegetal, dar totuşi într-o mică proporţie şi celui animal. Majoritatea celor care au cumpărat produse de acest tip s-au referit la următoarele categorii ierarhizate în ordinea frecvenţei statistice înregistrate: cereale/biscuiţi, dulciuri , lapte etc.
Femeile argumentează că sunt motivate în cumpărarea alimentelor ecologice de atributele benefice pe care le conferă consumul acestor produse (mod de trai sănătos, boli reduse , toxine reduse, aspect fizic plăcut), de gustul natural al acestora, precum şi de beneficiile pentru mediu.
De asemenea, ele sunt dispuse să plătească un preţ mai mare pentru produsele ecologice, dar aşteaptă în schimb o calitate ridicată pentru acestea deoarece sunt foarte atente la alimentaţia pe care o consumă şi sunt preocupate şi de bunăstarea familială, fiind principalele responsabile de activitatea de cumpărare casnică.

BIBLIOGRAFIE

1. Funar Sabina, Gabriela Chirla, Olimpia Ţugui, 2011, “Aplicaţii practice privind comportamentul consumatorului”, Editura ACADEMICPRES, Cluj-Napoca
2. Plăiaş I., 2005, “Comportamentul consumatorului”, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca
3. ***http://www.ecomagazin.ro/, ultima accesare 18.11.2011
4. ***http://www.produsebio.com/, ultima accesare 25.11. 2011

Articole elaborat de CHICIUDEAN DANIEL

Utilizare a concentratelor la vacile aflate in preajma fatarii

Februarie-martie înseamnă totuşi începutul sfârşitului perioadei de stabulaţie când datorită unor obiceiuri împământănite la noi în ţară majoritatea vacilor de lapte se află în gestaţie avansată. În această perioadă, gestaţia avansată se poate suprapune cu epuizarea resurselor corporale de vitamine şi microelemente la care dacă se mai adaugă şi „împuţinarea” raţiilor se va constata apariţia viţeilor subponderali şi cu viabilitate redusă, mortinatalitate ridicată.
Pentru a se preveni efectul carenţial al vitaminelor şi al microelementelor se poate avea în vedere ca amestecurile de concentrate care se administrează începând cu luna ianuarie şi până la hrănirea cu furaje verzi trebuie să conţină un premix vitamino-mineral prin care să se asigure zilnic un aport de 30.000 – 80.000 UI vitamina A, 12.000 – 25.000 UI D3, 100 – 200 mg E, 4000 – 6000 mg niacină, iar la microelmente de 300 – 500 mg Fe, 350 – 500 mg Mn, 370 – 500 Zn, 100 – 180 mg Cu, 1 – 3 mg Co, 2,5 – 4 mg I şi 2 – 3 mg Se.
Dar legat de modul de utilizare a concentratelor premergător şi imediat după fătare „părerile tehnice” fiind destul de diferite, prezentăm câteva constatări şi recomandări ale nutriţioniştilor de la Universitatea din Wisconsin – SUA.
De exemplu la o vacă în gestaţie avansată cu o greutate de 500 Kg cu 2 – 3 săptămâni înainte de fătare, necesarul zilnic este de 9,5 Kg SU cu 10,1 UNL şi 780 g PDI.
Aceste cerinţe pot fi satisfăcute de un consum de 14 Kg semifân de graminee cu leguminoase şi de 4 Kg concentrate în care se încorporează fosfatul dicalcic 1,25% şi 2,5% premix vitamino-mineral. Cu cele 4 Kg concentrate nu se depăşeşte proporţia recomandată de 50% din totalul SU al raţiei iar pentru a se realiza un consum zilnic de 100 g premix vitamino-mineral care acoperă valorile de suplimentare la vitamine şi microelemente s-a recurs la introducerea acestuia în procent de 2,5% în concentrate.
Consumurile de furaje preconizate asigură 9,7 Kg SU cu 10,44 UNL şi 812 g PDIN respectiv 804 g PDIE în conformitate cu cerinţele animalului.
Este evident ca iarna foarte multi fermieri vor fi nevoiti sa-si hraneasca vacile chiar si pe cele cu productii mari de lapte cu furaje din categoria grosierelor adica cu paie de cereale, coceni de porumb, ciocalai, capitule de floarea soarelui sau vreji de leguminoase. Administrate ca atare, adica nepreparate, nutreturile grosiere nu sunt consumate cu placere de animale iar valorificarea digestiva a substantelor nutritive din ratie se poate reduce cu pana la 50%. Pentru a se mari consumul de furaje grosiere si a se imbunatati efectul nutritiv al acestora este necesara adaptarea unei tehnologii de preparare a nutreturilor in functie de conditiile specifice ale fermei. Astfel, in primul rand, trebuie sa ne gandim ca trebuie efectuata o prelucrare mecanica a acestora si deci sa ne asiguram utilajele cu care se poate executa: maruntirea sau macinarea voluminoaselor; operatiunea se executa cu mori prevazute cu site care au orificii cu diametrul intre 2 si 15 mm in functie de calitatile materialului care urmeaza a fi macinat (in principal continutul de apa) si de granulozitatea dorita; tocarea – pentru prepararea amestecurilor furajere unice sau pentru insilozare se pot utiliza tocatori care permit maruntirea furajelor la dimensiuni intre 10 si 60 mm.

Bibliografie: http://www.ecomagazin.ro/

http://www.pinbar.ro

Articol publicat de: Ionut Constantin Hosu

Conferinta: “Acţiunile Marie Curie pentru o Europă inovatoare”
Mai multi laureaţi ai Premiului Nobel au un rol activ în formarea cercetatorilor beneficiari a fondurilor UE. Pentru ultimii cinci ani, se poate menţiona printre ei Françoise Barré-Sinoussi (Premiul Nobel pentru Medicină în 2008), Albert Fert şi Peter Grünberg (Premiul Nobel pentru Fizică în 2007) şi Jean-Marie Lehn (Premiul Nobel în Chimie 1987). Mulţi cercetători implicaţi în proiecte Marie Curie în curs sau finalizate recent au recunoscut munca lor.
Cu ocazia acordării bursei de cercetare cu numarul 50000 în cadrul programului Marie Curie, 25 cercetători se vor deplasa la Bruxelles pentru a participa la o conferinţă intitulată “Acţiunile Marie Curie pentru o Europă inovatoare” (“Acţiunile Marie Curie pentru o Europă inovatoare “9 şi 10 decembrie la Park Autoworld Cinquantenaire). Cu alti 250 de participanţi, inclusiv deputaţii europeni, factorii de decizie politica, reprezentanţi ai universităţilor, organizaţii de cercetare, întreprinderi mari şi IMM-uri, ei vor discuta despre proiecte de cercetare realizate recent de nivelul ridicat al semenilor Marie Curie, în special în domeniile de cancer, cardiologie, fertilitate, schimbările climatice, energiile regenerabile, conservarea de opere de artă şi de securitate a infrastructurii de transport.

În timp ce concentrându-se pe realizările recente, ele reflectă, de asemenea, cu privire la modul cel mai bun de a îmbunătăţi programul, în viitor, inclusiv probleme de mobilitate, formare, a competenţelor şi a perspectivelor de carieră.

Cum sunt selectate destinatari?

Pentru a crea o Europă inovatoare, UE are nevoie de clasă mondială cercetatorii pot face faţă provocărilor actuale şi viitoare. Este angajat să mobilizeze, motiva, trenul şi să păstreze cercetători de top.

Cererile de finanţare Marie Curie sunt supuse unui comitet independent de oameni de ştiinţă europeni şi de reputaţie internaţională, care evaluează calitatea ştiinţifică a proiectului, impactul probabil al acestuia asupra competitivităţii europene de excelenţă şi a programului de formare, instituţia gazdă şi cercetător. Numai cele mai bune proiecte primesc finanţare.

Bursierii Marie Curie a primi un contract de muncă pentru o perioadă de maximum trei ani, un drepturi depline sociale şi de pensii.

7000 noi locuri de muncă sunt planificate

Acţiunile Marie Curie fac parte din “Oameni” al şaptelea Program-cadru pentru activităţi de cercetare şi dezvoltare tehnologică al UE. În 2011, acţiuni Marie Curie va avea un buget de 772 milioane de euro şi ar trebui să promoveze crearea de 7.000 de noi locuri de muncă.

În plus faţă de acordarea de burse individuale, Acţiunile Marie Curie sprijin candidaţilor la doctorat, parteneriatele între universităţi şi, comerţ industrie, pe termen scurt reintegrarea cercetătorilor care revin din străinătate.

Bibliografie :

http://www.secteurpublic.fr/public/article/le-programme-ue-marie-curie-finance-sa-50-000e-bourse-de-recherche.html?id=42369&rub=8283&C5=269,130http://www.secteurpublic.fr/public/article/le-programme-ue-marie-curie-finance-sa-50-000e-bourse-de-recherche.html?id=42369&rub=8283&C5=269,130

Articol elaborat de Ionut Hosu