IdS – Integratorul de sisteme este aplicaţia sistemică ce concentrează, compatibilizează şi integrează optim toate aplicatiile-şi-echipamentele fixe-şi-mobile (S&H - soft&hard), pentru ca vP să funcţioneze în timp real şi în deplină securitate-şi-mobilitate TM = 4-0 (oricine-oriunde-oricand-orice). Ids presupune colaborarea cu specialistul sau firma ce designează-testează-implementează-intretine aplicaţia integratoare de sisteme.Cerinţa pe plan european şi internaţional este de standardizare a vP şi integrare globală a tuturor organismelor clasice şi virtuale, în MegaPlatforme. Noua economie digitală se bazează pe vP interconectate prin reţeaua globală oferită de Internet: networking-the-vPlatforms (modelele: n2n – net2net – NetNet – Networking the Networks).

mvP – Mobil Virtual Platforms, platformele virtuale mobile sunt forme avansate ale e-platformelor actuale dar mult mai fiabile, mai flexible şi interoperabile pentru orice infrastructură de reţea cablată sau wireless, rentabil-şi-usor de utilizat-administrat prin outsourcing.

mvP se integrează automat în reţele cu capacitate globală şi cu un portofoliu complet, conţinând multiple aplicaţii integrate şi servicii inteligente. Conectarea la cea mai adecvată reţea se face analizând automat: transparenta, flexibilitatea, conectivitatea, scalabilitatea, securitatea, eficienta, viteza de trecere de-la-o-retea-la-alta (n2n) şi de-la-o-platforma-la-alta (P2P).

via: mKM: mobile Knowledge Management -  Mlesnita R.A., Muntean, Cervinschi, Editura AcademicPres, 2009, Cluj-Napoca – (ISBN 978-973-744-199-7)

Platforme Virtuale de Business (vP-Virtual Platform for Business)

vP- Virtual Platform, platforma virtuala a întreprinderii reprezintă principalul mecanism electronic integrat folosit de mKM-Mobile Knowledge Management pentru realizarea funcţiilor şi activităţilor sale. vP conţine e-activitatile compartimentelor companiei, atât cele clasice dar digitalizate, cât şi cele dezvoltate în mediul virtual. vP este designată, implemantată, exploatată de m-Boss / m-Manager şi m-Staff-ul firmei.

vP este conectată la reţeaua virtuală pentru a fi accesată atât de către mStaff cât şi de către e-Partenerii firmei (e-clienti, e-furnizori, e-investitori, e-bank…).

În literatura de specialitate întâlnim o serie de funcţii şi aplicaţii ale vP, reunite în conceptul de EIP – Enterprise Intelligence Platform.Cele mai cunoscute aplicaţii ce se integrează în cadrul vP sunt: ASP-Application Service Provider, ERP-Enterprise Resources Planning, CRM-Customers Relations Management, VCM-Value Chain Management, LCM-Life Cycle Management, e-Consulting, e-Learning, mKWH – mobile Knowledge WareHouse etc.

vP este spaţiu virtual destinat bazelor de date on line, depozitelor virtuale de cunoştinţe -Knowledge Warehouse, precum şi creşterii capitalului digital al firmei şi dezvoltării weBiz-mBiz.

vP este accesata prin EP – Enterprise Portal, reprezentând site-ul companiei sau “poarta virtuală”. Portalul trebuie să fie prietenos (user-friendly), să integreze toate sursele companiei şi să conţină prezentări, explicaţii, imagini, link-uri, e-tools-uri suficiente şi necesare. Să poată fi accesat confortabil şi să creeze un e-working eficient clienţilor, partenerilor şi staff-ului. EP trebuie să asigure TM –mobilitate totală pentru oricine-oricand-oriunde-orice (4-O) şi să susţină servicii cu valoare adăugată, generatoare de profit maxim.Tendinţa este de a dezvolta şi utiliza platforme virtuale-vP inegrate de tipul “All-in-One”. vP este găzduită pe serverul multi-user al firmei sau pe unul oferit de ASP/ISP – furnizorul de servicii (hosting), alături de celelalte aplicaţii integrate, menţionate anterior.

via: mKM: mobile Knowledge Management -  Mlesnita R.A., Muntean, Cervinschi, Editura AcademicPres, 2009, Cluj-Napoca – (ISBN 978-973-744-199-7)

În viaţa practică pot fi identificate patru tipuri de e-angajati:

• teleworkers: sunt e-angajatii de acasă sau altfel spus, persoanele care folosesc computerul şi telecomunicaţiile pentru a-şi administra munca de la “sediul propriu” de acasă, denumit şi SOHO-Small Office Home Office. De exemplu: femeile cu contracte de eSecretariat, eDactilografie, introducerea on-line de informaţii în baze de date, completarea de chestionare on-line, campanii de e-mail-promotion. În această categorie putem mentiona şi persoanele independente, pensionarii, persoane cu handicap, “po-jama people” sau oricine doreşte să dezvolte un “home-based business”;
• multi-locational eWorkers: sunt e-angajatii ce alternează între “sediul” de acasă şi cel de la birou, sau muncesc în stil nomad din mai multe locaţi.
• e-lancer, freelancer sunt persoane care se consideră proprii lor angajaţi şi furnizează e-servicii clienţilor folosind un computer conectat la Internetul. Ei sunt sub-contractorii ce se transformă rapid-şi-usor în self-employed e-workers. Ei sunt specialiştii care-şi dau singuri de lucru, fără a avea alţi angajaţi sau asistenţi. De exemplu: jurnaliştii, consultanţii, liber profesioniştii.
• mobile teleworkers, nomadic worker sunt angajaţii care utilizează vehicole şi m-echipamente (terminale mobile) conectate la Internet, pentru a lucra oricand-oriunde, de exemplu: în vehicul, la client, la hotel, acasă sau în străinătate. Vom mentiona cateva dintre acestia: comis voiajorii, curierii, agenţii de turism şi asigurări, brokerii, dealerii, m-boss…

via: mKM: mobile Knowledge Management -  Mlesnita R.A., Muntean, Cervinschi, Editura AcademicPres, 2009, Cluj-Napoca – (ISBN 978-973-744-199-7)

Managementul e-Work, m-Working, m-Job

e-Work (Telework / telecommuting / flexible work / home-based telework) este activitatea desfăşurată de o persoană folosind un computer şi un sistem de telecomunicaţii.

e-Workers: sunt persoanele care folosesc noile tehnologii ale informaţiei şi comunicării -ICT, pentru a-şi realiza munca alternativ de acasă, la birou sau din teren.

m-Worker este un e-Worker ce dispune de o TM-mobilitate totală, putând să se deplaseze în spaţiul fizic şi cel virtual fără restricţii, în regim 4-O: oricine-oriunde-oricand-orice. El gliseaza si se muta de la o retea la alta in virtutea principiului n2n –Networking-the-Networks.

Se preconizează ca până în anul 2010, numărul e-angajatilor să depăşească 30 de milioane în Europa. Mobilitatea în procesul muncii este esenţială pentru succesul EuroZonei, precum şi pentru realizarea ambiţiei UE de a deveni cea mai competitiva economie bazată pe cunoaştere.

via: mKM: mobile Knowledge Management -  Mlesnita R.A., Muntean, Cervinschi, Editura AcademicPres, 2009, Cluj-Napoca – (ISBN 978-973-744-199-7)

După subiectul outsourcing-ul, distingem trei categorii:

• Activităţi principale, ca de expemplu: îngrijirea pacienţilor, producţia întreprinderii, administrarea imaginii pe piaţă, vânzarea de servicii…
• Activităţi secundare, dar esenţiale pentru funcţionare, cum ar fi: contabilitatea, administrarea achiziţiilor, resursele umane, publicitatea…
• Activităţi terţiare, cum sunt: securitatea, curăţenia, tipăriturile…

Din punct de vedere al obiectivelor ce trebuie atinse, distinge:

• Outsourcing tactic, este limitat în complexitate şi timp, având ca scop degajarea unor soluţii rapide de raspus la provocările de moment ale pieţei.
• Outsourcing strategic, presupune o colaborare pe termen lung în care beneficiarul se concentraza asupra propriului business şi externalizează restul proceselor.
• Outsourcing transformaţional, urmăreşte un parteneriat între firma de outsourcing şi echipele interne ale organizaţiei, având ca scop împărtăşirea  cunoştinţelor, competenţelor şi a experienţelor complementare.

Din punct de vedere al abordării funcţiilor sale, outsourcing-ul priveşte:

• Abordarea integrală prin care funcţiile sunt efectuate exclusiv de personalul externalizat;
• Abordarea parţială prin care funcţiile sunt efectuate de o echipă mixtă, compusă din angajaţi interni asistaţi de specialişti externi;
• Parteneriatul când funcţiile sunt executate în cooperare, prin integrarea echipelor interne şi externe, realizându-se astfel împărtăşirea cunoştinţelor, competentelor şi experienţelor complementare.

via: mKM: mobile Knowledge Management -  Mlesnita R.A., Muntean, Cervinschi, Editura AcademicPres, 2009, Cluj-Napoca – (ISBN 978-973-744-199-7)

Temerile legate de outsourcing sunt următoarele:

• rezistenta organizaţiei faţă de schimbarea stilului sau metodelor administrative; reacţia negativă a personalului care se teme că “nu va mai fi ca înainte” sau îşi va pierde locul de muncă;
• pierderea controlului asupra propriului sistem;
• îndoielile privind calitatea, performanţa în cazul unei externalizări necontrolate;
• lipsa de experienţă în outsourcing.

Pentru a avea o imagine cat mai detaliata asupra contractelor de outsourcing vom prezenta cateva clasificari ale activitatilor externalizate.

Distingem două tipuri de outsourcing:

• “tradiţional” – când personalul companiei este preluat de către furnizorul de servicii (outsourcer) pentru realizarea operaţiunilor contractate/subcontractate, alături de specialiştii săi. De exemplu: activitatea de contabilitate trece la outsourcer iar firma specializată executa operaţiunile contabile cu sprijinul contabilului care a lucrat inaite la angajator.
• “green-field” – când compania îşi modifica procesele de afaceri şi angajează o firmă care să-i furnizeze un nou serviciu. De exemplu: activitatea de WRC-Wireless Remote Computing care nu este realizată de vreun departament al companiei este contractata unui ASP.

Unele externalizări presupun activităţi de scurtă durată, altele acoperă un termen mai lung şi presupun încheierea de alianţe strategice pentru realizarea unei mari părţi din activitatea corporaţiei. Uneori, este nevoie de 6-12 luni pentru planificarea unui outsourcing, îndeosebi pentru procesele complexe cum ar fi ICT-ul, engineering-ul sau producţia.Altele pot fi rezolvate în câteva zile, că de exemplu: curăţenia în birouri, întreţinerea clădirii, serviciile de mesagerie etc.

via: mKM: mobile Knowledge Management -  Mlesnita R.A., Muntean, Cervinschi, Editura AcademicPres, 2009, Cluj-Napoca – (ISBN 978-973-744-199-7)