În cursul anului 2008 a fost cercetată piaţa virtuală a agriculturii din România. Am creat un eşantion format din 413 firme din toată ţara, utilizând ca surse de informaţii cataloagele online pentru firmele româneşti. În anul 2009 a fost continuată cercetarea, pe un eşantion format din 612 firme.

Fiecare firmă a fost introdusă în baza de date cu următoarele informaţii: denumirea, adresa, telefonul, faxul, e-mail-ul, site-ul, domeniul de activitate.

În urma analizării datelor existenţei pe piaţa virtuală a firmelor agricole, sintetizăm rezultatele anilor 2008 şi 2009 în următoarele tabele şi grafice:

Dacă în 2008 înregistram doar 9,9% din firme ca având e-mail şi 1,5 % dintre ele ca şi deţinătoare ale unui website, ponderea acestora a crescut semnificativ în 2009, la 36.6% firme cu e-mail şi 22,7% cu website.

În continuare vom analiza webmail-urile agreate şi folosite de firmele din agricultură în cei doi ani de studiu 2008 şi 2009.

via:Elemente de Mobile Marketing (eMarketing/mMarketing) : Mlesnita R.A., Zifceac A., Editura AcademicPres,  2009, Cluj-Napoca (ISBN 978-973-744-190-4)

În perioada februarie-mai 2008 a fost cercetată piaţa virtuală a firmelor de telecomunicaţii din România. A fost creat un eşantion format din 544 de firme din toată ţara, utilizând ca surse cataloagele online.

Pentru fiecare firmă au fost introduse în baza de date: denumirea, adresa, telefonul, faxul, e-mail-ul, website-ul, domeniul de activitate.

În perioada februarie-mai 2008 a fost cercetată piaţa virtuală a industriei produselor electronice, electrotehnice şi electrocasnice din România. A fost creat un eşantion format din 2489 firme din toată ţara, utilizând ca surse cataloagele şi directoarele online.

Pentru fiecare firmă au fost introduse în baza de date: denumirea, adresa, telefonul, faxul, e-mailul, site-ul, domeniul de activitate.

via:Elemente de Mobile Marketing (eMarketing/mMarketing) : Mlesnita R.A., Zifceac A., Editura AcademicPres,  2009, Cluj-Napoca (ISBN 978-973-744-190-4)

Dintre cele 1523 de firme deţinătoare de adrese de e-mail, mai bine de o treime dintre ele şi-au creat adrese profesionale. Celelalte utilizează e-mailuri obţinute gratuit din partea unor webmail-uri ( ex. Yahoo, Gmail…).

Analizând situaţia prezenţei în spaţiul virtual al firmelor româneşti din sectorul automobilelor şi autovehiculelor, constatăm că din totalul de 3648 de firme, 936 au website-uri proprii, reprezentând numai sfert din total.În perioada februarie-mai 2008 a fost cercetată piaţa virtuală a industriei siderurgice din România. Mai întâi a fost creat un eşantion format din 965 de firme, utilizând ca surse cataloagele online. Pentru fiecare firmă au fost introduse în baza de date: denumirea, adresa, telefonul, faxul, e-mailul, website-ul, domeniul de activitate.

via:Elemente de Mobile Marketing (eMarketing/mMarketing) : Mlesnita R.A., Zifceac A., Editura AcademicPres,  2009, Cluj-Napoca (ISBN 978-973-744-190-4)

La nivelul anului 2009, firmele se axează îndeosebi pe datele de contact telefonic şi mai putin pe cele virtuale; aceasta denotă că nu realizează cât de important este să fii cunoscut pe piaţa virtuală şi să comunici online. Oportunităţile oferite de reţeaua Internet şi tehnologiile WWW sunt nelimitate, fiind esenţiale pentru supravieţuirea şi dezvoltarea unei companii, îndeosebi în perioada de criză şi recesiune economică pe care o traversăm.

În perioada ianuarie-mai 2008 am cercetat piaţa virtuală a firmelor româneşti din sectorul automobilelor şi autovehiculelor. A fost creat un eşantion format din 3648 de firme din toată ţara, utilizând ca surse site-urile cataloagelor şi directoarelor româneşti.

Pentru fiecare firmă au fost introduse în baza de date următoarele informaţii: denumirea, adresa, telefonul, faxul, e-mail-ul, site-ul, domeniul de activitate, persoana de contact.

via:Elemente de Mobile Marketing (eMarketing/mMarketing) : Mlesnita R.A., Zifceac A., Editura AcademicPres,  2009, Cluj-Napoca (ISBN 978-973-744-190-4)

via:Elemente de Mobile Marketing (eMarketing/mMarketing) : Mlesnita R.A., Zifceac A., Editura AcademicPres,  2009, Cluj-Napoca (ISBN 978-973-744-190-4)

Studiul pieţei virtuale a organizaţiilor non-guvernamentale

În perioada martie-mai 2009 am efectuat o cercetare a pieţei virtuale a organizaţiilor, fundaţiilor şi asociaţiilor non profit din România, denumite generic ONG-uri. A fost creat un eşantion format din 1400 de ONG-uri din toate zonele ţări.

Pentru fiecare dintre aceste ONG-uri au fost introduse într-o bază de date următoarele informaţii de contact: denumirea, adresa, telefonul, faxul, e-mail-ul, site-ul, domeniul de activitate, persoana de contact.

Mai mult de jumătate dintre ONG-urile identificate sunt din 5 reşedinţe de judeţ, respectiv: 335 din Bucureşti, 160 din Cluj-Napoca, 101 din Constanţa, 92 din Timişoara şi 54 din Baia Mare.

În urma analizării existenţei pe piaţa virtuală sintetizăm următorul tabel:

Tabelul nr. 4.48. Utilizarea adreselor de e-mail şi a website-urilor în sectorul ONG (2009)

În urma cercetării a 11 pieţe virtuale în anul 2008[1] şi a 9 pieţe virtuale în anul 2009, am observat că sectorul ONG este cel mai bine situat ca nivel de utilizare a adreselor de e-mail. Aproape 90% dintre ONG-uri au adrese de e-mail. Nu acelaşi lucru putem spune despre prezenţa lor pe web, deoarece doar 15% au propriul site pentru prezentare, promovare şi colaborare virtuală.

Utilizarea adreselor de e-mail în sectorul ONG (2009)

Din cele 1234 ONG-uri cu adrese de e-mail, 1162 sunt funcţionale şi 72 sunt eronate.

Vom analiza în continuare numai adresele unice şi funcţionale.

Tabelul nr.4.49. Repartizarea e-mailurilor pe principalele tipuri de adrese (2009)

Intrând în detaliu, am aflat că dintre cele 394 de adrese de e-mail neprofesionale, majoritatea aparţin unor webmail-uri cunoscute şi doar 45% unor webmail-uri mai puţin cunoscute, pe care le-am trecut la rubrica “Altele”din tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 4.50. Repartizarea e-mail-urilor neprofesionale ale ONG-urilor (2009)

Dintre cele 1400 de ONG-uri cercetate, doar 210 au website-uri proprii, reprezentând 15%.

Creşterea numărului de site-uri ale ONG-urilor, astfel încât fiecare dintre ele să aibă un site, ar conduce la o dinamizare a societăţii civile şi la o mai bună servire a cetăţenilor, care sunt tot mai nemulţumiţi de prestaţia, birocraţia şi corupţia din instituţiile guvernamentale, publice, locale şi centrale.

De asemenea, prezenţa lor masivă în piaţa virtuală ar mobiliza fonduri, donaţii şi ar genera proiecte de interes pentru comunitaţi şi diferitele categorii sociale, ignorate de instituţiile abilitate ale statului.

Via: Elemente de Mobile Marketing (eMarketing/mMarketing) : Mlesnita R.A., Zifceac A., Editura AcademicPres,  2009, Cluj-Napoca (ISBN 978-973-744-190-4)