Pentru a intra pe site acceseaza: www.m-business.ro/practica

În momentul în care decidem să investim la Bursă cel mai greu este să alegem un portofoliu optim. Tocmai din acest motiv, companiile în care vrem să investim trebuie analizate sub mai multe aspecte. Două dintre metodele cele mai utilizate sunt analiza fundamentală şi analiza tehnică.

Pentru ca aceste analize să fie utile trebuie să aibă la bază date reale care să reflecte evoluţia unei companii pe o anumită perioadă de timp. Aceste date sunt puse la dispoziţia investitorilor prin raportările periodice pe care companiile sunt obligate să le realizeze. Pe de altă parte, imaginea firmei pe piaţă, felul în care ea se prezintă şi este percepută de către public poate fi un argument în decizia de investiţie. Tocmai de aceea fiecare companie ar trebui să acorde importanţă acestui aspect. În acest sens prezenţa în spaţiul virtual reprezintă una dintre cele mai eficiente metode prin care o persoana interesată poate afla mai multe detalii despre o companie.

Baza de date a emitenţilor de la BVB este structurată în funcţie de cele două secţiuni: BVB şi RASDAQ şi cuprinde numai societăţile ale căror acţiuni sunt tranzacţionabile.

Au fost sintetizate informaţiile despre cele 101 societăţi listate la categoria BVB. Fiecare companie pune la dispoziţia publicului cel puţin un număr de telefon, un număr de fax şi doar 4% dintre ele nu au adresă de e-mail.

Din punct de vedere al prezenţei pe Internet, 86% dintre acestea au site, pe care există cel puţin o prezentare a companiei şi a produselor acesteia, adresă de contact şi legături utile.

Având în vedere diversitatea domeniilor de activitate, este dificil de realizat o comparaţie între site-uri deoarece acestea sunt mai complexe sau mai simple în funcţie de importanţa dată de companie prezenţei sale pe Internet. Site-urile diferă în funcţie de mărimea şi gradul de dezvoltare al companiei, de obiectul de activitate şi serviciile sau produsele furnizate.

O altă secţiune prezentă la BVB este reprezentată de RASDAQ. Aici firmele sunt clasificate în 3 categorii, în funcţie de criteriile de admitere la tranzacţionare.

Majoritatea companiilor de pe RASDAQ s-au listat la Bursă o dată cu procesul de privatizare, de aceea numărul lor este semnificativ. Pe de altă parte, un număr destul de restrâns este tranzacţionat în mod regulat.

Companiile listate la categoria a 3-a sunt considerate riscante şi evitate de cea mai mare parte dintre investitori. Categoria întâi cuprinde 7 companii, categoria a 2-a 9 companii şi cea de a 3-a numără 756 companii tranzacţionabile.

Referitor la informaţiile disponibile, înregistrăm un deficit în ceea ce priveşte existenţa site-urilor web precum şi a adreselor de e-mail. 57% dintre ele au adresa de e-mail şi doar 47% web site.Mai mult, unele companii nu pun la dispoziţie nici măcar un număr de telefon sau de fax, făcând aproape imposibilă comunicarea şi business-ul.

Din datele de mai sus reiese dezinteresul unor companii de a pune la dispoziţia persoanelor interesate date de bază, ceea ce diminuează interesul potenţialilor investitori. Mai mult, aceste companii nu conştientizează avantajul competitiv de care ar putea dispune şi nu îşi fructifică la maximum potenţialul.

În România piaţa virtuală a acţiunilor este încă insuficient dezvoltată în ceea ce priveşte emitenţii de acţiuni, în schimb perspectivele sunt îmbucurătoare dacă analizăm prezenţa şi gradul de dezvoltare în spaţiul virtual a societăţilor de servicii pentru investiţii financiare.

Principalele asociaţii din domeniu sunt:

ASOCIATIA BROKERILOR (ANSVM) www.asociatiabrokerilor.ro

Asociaţia Investitorilor pe Piaţa de Capital  http://www.aipc.ro/institutii.html

Mlesnita, Paina, Zifceac – Primul Studiu al Pietei Virtuale v-Market.ro (ISBN 978-973-744-169-0)

Societăţi de servicii de investiţii financiare

În prezent în România funcţionează un număr de 73 societăţi de servicii de investiţii financiare dintre care două sunt străine ( Wood & Company Financial Services Praga din Cehia şi ING Bank N.V. Amsterdam – Sucursala Bucureşti ) .

Pentru a tranzacţiona la Bursa de Valori Bucureşti, orice persoană fizică sau juridică trebuie să apeleze la o societate de servicii de brokeraj, investiţii financiare. O dată cu dezvoltarea căilor de comunicare, în special a Internetului, elementele inconveniente numite timp şi spaţiu au fost înlăturate, ceea ce a deschis numeroase perspective de dezvoltare a afacerilor.

În urma analizei datelor obţinute s-a constatat că toate SSIF-urile (Societăţile de Investiţii Financiare) pun la dispoziţia publicului cel puţin o adresă de e-mail şi 74% dintre firme au site propriu. Aceste site-uri sunt actualizate periodic şi conţin informaţii utile pentru investitori.

Datele cele mai frecvent întâlnite pe site-urile SSIF-urilor sunt detalii despre companie, produsele şi serviciile oferite, inclusiv valoarea comisioanelor, informaţii referitoare la piaţa de capital autohtonă, modalităţi de contact şi posibilităţi de angajare.

Pe lângă aceste date, unele site-uri oferă informaţii suplimentare cu privire la cursul valutar, afişat în timp real, indici, rapoarte despre emitenţi, analize tehnice şi fundamentale, afişează cele mai noi comunicate venite din partea BVB, oferă posibilitatea de abonare la newsletter – metoda prin care abonaţii beneficiază periodic de anumite statistici, grafice, analize şi informaţii de ultimă oră.

Există însă şi site-uri pe care clientul SSIF-ului respectiv are posibilitatea de a accesa detalii privitoare la tranzacţiile efectuate din contul său.

În urma datelor culese putem concluziona că majoritatea SSIF-urilor au realizat importanţa existenţei lor în spaţiul virtual precum şi avantajele multiple pe care acest spaţiu le aduce.

Din cele 73 de SSIF-uri, 18 oferă posibilitatea de tranzacţionare online cu numeroase avantaje pentru companii şi anume:

• câştigarea unui nou segment de piaţă;
• disponibilitate maximă;
• creşterea competitivităţii;
• prezentarea şi consolidarea imaginii şi identităţii firmei;
• creşterea prestigiului firmei;
• promovarea serviciilor companiei.

De asemenea, utilizatorul se bucură de beneficii ca:

• rapiditatea în derularea tranzacţiilor;
• puterea de decizie mai mare asupra portofoliului de acţiuni;
• costuri mai reduse comparativ cu cele pentru tranzacţionarea asistată de un broker;
• un mecanism securizat care permite transmiterea de ordine în timp real;
• vizualizarea cotaţiilor în timp real pe piaţa de capital şi accesul la numeroase informaţii şi instrumente care să facă luarea deciziei mai uşoară, cum ar fi: informaţiile despre emitenţi, istoricul comunicatelor transmise de către aceştia, graficele privind evoluţia actiunilor, etc;
• un înalt nivel de securitate a datelor prin comunicaţie criptată, acces personalizat prin personal unlock code şi acces parolat.

Mlesnita, Paina, Zifceac – Primul Studiu al Pietei Virtuale v-Market.ro (ISBN 978-973-744-169-0)

Serviciile bursiere reprezintă un domeniu reluat după o perioadă de 50 de ani. Cercetătoarea Ioana Cândra analizează evoluţia acestei pieţe în ultimii 17 ani.

Bursa din România se confruntă, încă de la reluarea activităţilor după 1989, cu condiţii precare. Vom menţiona câteva dintre acestea:

• nu există infrastructura necesară pentru cotarea, tranzacţionarea şi transferul acţiunilor,
• există o înţelegere limitată a noţiunii de deţinere în proprietate a acţiunilor şi a rolului pieţei de capital,
• nu existau echipamente (hardware) şi programe (software),
• nu existau organisme de reglementare autorizate iar reglementarea activităţii societăţilor de valori mobiliare privind transparenţa şi credibilitatea era de asemenea limitată.

În prezent situaţia s-a îmbunătăţit, s-au creat noi specialişti în domeniu, au fost implementate sisteme de tranzacţionare performante (ARENA la Bursa de la Bucureşti şi platforma ELTRANS a Bursei de la Sibiu). Astfel Bursele din România s-au mutat în mare parte în spaţiul virtual.

În ultimii ani o serie de evenimente importante au influenţat piaţa de capital. Enumerăm câteva dintre ele: privatizarea unor mari companii, fuziunea celor două burse, prin absorbirea Bursei Electronice RASDAQ de către Bursa de Valori Bucureşti, aderarea României la Uniunea Europeană, criza financiară actuală care a marcat profund economia întregii lumi.

Bursa din România a cunoscut de-a lungul existenţei sale atât perioade de avânt cât şi de regres, determinate de factori interni sau internaţionali. Ea a reuşit de fiecare dată să revină pe un trend ascendent în ciuda numeroaselor situaţii dificile.

A vásár egy, rendszerint kis mértű piac, amelyek több ideig tartanak, mint a piacok vagy a hagyományos kiállítások. Egyedisége abban rejlik, hogy a termékeket helyben mutatják be, és az adás-vétel is helyben zajlik le, a vásár ideje alatt.

 A kiállítások és vásárok közti különbség abban rejlik, hogy az elsőt bemutatás, ismertetés céljára használják fel, vásárlás viszon nem történik.

 A nemzetközi vásárok és kiállítások a legfontosabb teret jelentik a marketing kibontakozásához. Ennek alátámasztásaképpen bemutatunk két,  az AEO (Benchmark Research) 1999. évi két nagy britanniai grafikont.

A vásárok és kiállítások a marketinghálózatok első elemei, 51%-ot képviselve, hiszen meghatározó módon mutatják be a javak és szolgáltatások előnyeit. Ugyanakkor 37%-ot képviselnek a kliensekkel való kapcsolatkialakításban is. A második helyen a direkt marketing található, majd a PR, az írott reklámok és az Internet.

 A grafikon által felmutatott második érv a fogyasztók döntésének kiindulópontját illusztrálja. A fogyasztók 90%-a a vásárokon és kiállításokon hoz döntést. A második helyet a direkt eladás és a PR tartja 75%-al, ezt követi az Internet (63%), a direkt kpcsolattartás (58%), a reklámjellegű nyomtatványok (55%) és a telemarketing (50%).

Fordította: Fazakas Emese

Există mai multe tipuri de târguri şi expoziţii grupate în funcţie de criterii precum aria geografică şi tematica manifestării.

După aria geografică se deosebesc patru categorii de manifestări promoţionale:

• târgurile şi expoziţiile internaţionale – la care participă expozanţi şi vizitatori din lumea întreagă;
• târgurile şi expoziţiile regionale – care sunt organizate pentru promovarea schimburilor dintre ţări aparţinând anumitor regiuni ale lumii;
• târguri şi expoziţii naţionale – organizate pentru agenţii economici care vizează o anumită piaţă naţională;
• targurile şi expoziţiile locale – care au în vedere promovarea unor produse pe o piaţă locală.

După tematica manifestării avem târguri şi expoziţii generale şi  specializate.

În prima categorie, cea generală, întâlnim:

• manifestări a căror tematică include atât bunuri cu destinaţie productivă, cât şi bunuri de consum, fiind vizitate deopotrivă de marele public, de oameni de afaceri, de specialişti;
• manifestări organizate pentru o gamă largă de bunuri cu destinaţie productivă, adresându-se mai ales oamenilor de afaceri şi specialiştilor;
• manifestări cu o bogată tematică din domeniul bunurilor de consum şi vizitate mai ales de publicul larg.

Târgurile şi expoziţiile specializate, cunoscute şi sub denumirea de saloane specializate. Ele reprezintă locul de întâlnire al firmelor si organizaţiilor care fie funcţionează într-un anumit sector de activitate, fie produc bunuri sau prestează servicii destinate unui anumit domeniu al vieţii economico-sociale, fie vizează acelaşi public, chiar dacă desfăşoară activităţi diferite.

O altă clasificare o putem avea dacă introducem în cercetarea noastră realitatea virtuală. Astfel, alături de târgurile şi expoziţiile organizate în realitatea fizică întâlnim manifestări expoziţionale proiectate în realitatea virtuală.

Mlesnita, Paina, Zifceac – Primul Studiu al Pietei Virtuale v-Market.ro (ISBN 978-973-744-169-0)